Din iulie, cozi si pentru Italia

Din a doua jumatate a anului, romanii pot pleca la munca prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca si in Italia. Aceasta daca se semneaza acordul privind schimbul de forta de munca. Se poate pleca si acum, dar procedurile sunt anevoioase si de durata.

DOMENII. Pana acum, prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca au plecat lucratori in domeniul hotelier si in cel medical

Zeci de mii de romani au plecat anii trecuti la lucru in Spania, Germania, Ungaria si Qatar prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca. In Italia, doar 76 de romani au plecat la munca, mediati de catre Oficiu, si au lucrat in domeniul medical si in cel hotelier. Asta pentru ca, deocamdata, intre tara noastra si Italia nu este semnat acordul privind schimbul fortei de munca. Se pare insa ca, de la vara, institutia va organiza preselectii si pentru cei care vor sa lucreze in tara macaronarilor. "In acest moment se negociaza acordul privind schimbul de forta de munca dintre Romania si Italia. Negocierile sunt intr-o faza avansata si se desfasoara in paralel cu negocierile acordului de securitate sociala. Acest lucru este inedit si benefic. Pentru prima data, aceste aspecte se prezinta concomitent in negocieri. Speranta noastra este ca, pana la sfarsitul lunii iunie, negocierile intre componentele tehnice se vor finaliza, urmand ca documentele sa fie inaintate spre ratificare", sustine Aurel Teodorescu, directorul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca.

POSIBILITATE. Romanii pot pleca totusi la munca in Italia in baza unui contract de antrepriza incheiat intre o firma de acolo cu una din Romania. Procedura obtinerii aprobarii Directiei provinciale de munca pentru cetatenii extracomunitari, deci si pentru cei romani, care urmeaza sa munceasca in Italia in baza unui astfel de contract este insa de durata si anevoioasa. Reprezentantul firmei contractoare din Italia trebuie sa se prezinte la Directia provinciala de munca pentru a depune un dosar. Acesta trebuie sa contina: copii ale documentului de identitate al reprezentantului firmei italiene care depune actele, o cerere de autorizare, angajamentul firmei italiene privind respectarea legislatiei in materie de sanatate si securitate, angajamentul firmei de a verifica legalitatea contributiunilor sociale in ceea ce priveste firma executoare si angajamentul de a garanta muncitorilor straini conditii de munca, de salariu si alte drepturi egale cu cele prevazute pentru cetatenii italieni. De asemenea, dosarul mai trebuie sa contina o declaratie de responsabilitate in ceea ce priveste cazarea muncitorilor straini, documentatia care sa ateste existenta firmei, copia contractului de antrepriza, locul, durata lucrarilor si compensatia prevazuta pentru firma straina executoare, lista cu numele, data de nastere, domiciliul, numarul, cetatenia si calificarea muncitorilor, copii ale pasapoartelor, lista utilajelor care vor fi utilizate, parerea organizatiilor sindicale, copia atestatelor de calificare ale muncitorilor si traducerea oficiala a documentelor in italiana. In total, peste 15 feluri de acte. O parte din aceste documente pot fi gasite in contractul de antrepriza, o alta parte, la sediul Directiei provinciale de munca sub forma de formulare. O alta problema o reprezinta faptul ca documentele pot fi diferite in functie de regiunea din Italia in care este inregistrata firma. Din acest motiv, angajatorii trebuie sa se intereseze care sunt exact documentele pe care trebuie sa le contina dosarul.

PASUL DOI. Dupa obtinerea aprobarii din partea Directiei provinciale de munca, reprezentantul firmei italiene trebuie sa o solicite si pe cea a chesturii. Ulterior, cetatenii romani se prezinta la Ambasada Italiei la Bucuresti cu cele doua aprobari, pasaportul (original si copie) si doua fotografii pentru a solicita viza de munca. Autorizarea pentru munca obtinuta in baza contractului de antrepriza nu poate fi folosita pentru desfasurarea altei activitati, iar permisul de sedere pe motive de munca nu mai poate fi reinnoit.

Actiuni - Scopul proiectelor, promovarea identitatii

AJUTOR. Pentru proiectul de revista, Guvernul roman a oferit 12.300 de euro

Cel mai important proiect al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni in Italia este revista Repere romanesti, publicatie cu aparitie lunara, care isi propune sa promoveze activitatea tuturor asociatiilor romanesti de peste hotare. Pentru acest proiect, DRP a alocat fonduri in valoare de 12.290 de euro. Programul este derulat sub coordonarea a doua asociatii romanesti: Asociatia "Romania" din Italia, infiintata tot de Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, si Asociatia culturala romano-germana "Unirea", cu sediul in Austria. Revista este un buletin al asociatiilor romanesti de peste hotare si apare lunar, in format tabloid, cu 24 de pagini. Revista se adreseaza liderilor si formatorilor de opinie din cadrul comunitatii romanesti din Italia, care s-au dovedit activi in promovarea identitatii lingvistice, culturale si religioase. Conceputa ca un buletin al asociatiilor romanesti, revista cuprinde prezentari ale publicatiilor de limba romana si ale initiativelor economice romanesti, dar si pagini din istoria emigratiei. Buletinul va mai cuprinde, in afara de asociatiile romanesti, si prezentari ale publicatiilor de limba romana editate dincolo de granitele Romaniei, proiecte ale asociatiilor romanesti si initiative economice ale romanilor, precum si situatia minoritatilor romanesti.

INITIATIVE. Totodata, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni a oferit sprijin pentru constituirea Ligii Romanilor din Italia. La solicitarea mai multor asociatii romanesti din Italia, DRP a sprijinit intalnirea reprezentantilor romanilor la Roma, la data de 20 noiembrie 2004.

In aceasta intalnire a fost dezbatut proiectul constituirii Ligii Romanilor din Italia, o organizatie reprezentativa pentru intreaga comunitate. Constituirea retelei Romanian Network reprezinta un alt proiect al DRP. Desi acesta se adreseaza tuturor organizatiilor romanesti din lume, initiativa a apartinut comunitatii romanesti din Italia, care a strans in jurul acestei idei asociatii reprezentative ale romanilor din Europa si Canada: FEDROM - Spania, Asociatia "Dacia", Radio "Z" Luceafarul - Germania, Alianta Romanilor Canadieni - Canada. Proiectul a fost sprijinit de DRP si dezbatut la Haga, la data de 7 noiembrie 2004.

DRP a acordat sprijin mai multor asociatii romanesti in vederea organizarii unor evenimente culturale dedicate promovarii identitatii romanilor din Italia. In acest scop, reprezentantii Departamentului au transmis asociatiilor costume populare, obiecte artizanale, carti, CD-uri si materiale de promovare a imaginii Romaniei.

Muncitorii imigranti Pentru italieni, cat mai multi muncitori straini inseamna ca economia lor este in crestere. Imigrantii sunt regularizati in functie de productivitatea zonei. Nordul absoarbe aproximativ 57% din forta de munca straina, centrul tarii - 30%, sudul - 9%, iar insulele Sardinia si Sicilia - doar 4%. Cei mai multi imigranti lucreaza in servicii, in industrie si agricultura. Muncitorii straini reprezinta 3% din totalul fortei de munca. Totusi, ei isi schimba foarte des locul de munca. Din fiecare 10 muncitori angajati, unul este imigrant. Dar 2 din 10 concediati sunt straini. Cel mai bine platiti sunt soferii, care castiga aproximativ 1.100 de euro pe luna. Sunt urmati de cei care lucreaza in constructii, la mica diferenta, magazinerii, cu 960 de euro, hamalii, cu 930 de euro, croitorii - cu 910 euro. Femeile au salariile mai mici: 460 de euro pentru o menajera, 475 de euro pentru o ingrijitoare de batrani. Ceva mai mult castiga cei care lucreaza in comert, ca vanzatori, barmanii sau brutarii, aproximativ 700 de euro. Dintre romani, cei mai apreciati sunt constructorii, pentru pricepere si disciplina. In comparatie cu italienii, imigrantii castiga putin, chiar daca lucreaza cu forme legale. Dar salariile sunt de cinci ori mai mari decat in Romania. Personalitati remarcabile Numeroase personalitati remarcabile, stabilite in Italia in diferite perioade, fac cinste comunitatii romanesti din aceasta tara. Printre acestea se numara marele arheolog Dinu Adamesteanu, initiatorul metodei de cercetare arheologica prin fotografiere aeriana, membru de onoare al Academiei Romane. Tot in Italia se mai afla maestrul Roman Vlad, compozitor si muzicolog de faima mondiala, profesorul Iosif Constantin Dragan (foto), presedintele Fundatiei Europene Dragan si om de afaceri. Cunoscuti si respectati sunt si profesorii Grigorie Arbore Popescu, eminent istoric de arta, Sorin Stati, membru de onoare al Academiei Romane, titularul catedrei de lingvistica generala de la Universitatea din Bologna, Alexandru Niculescu, lingvist, Gheorghe Caragiani, profesor titular de romanistica la Institutul Universitar Oriental din Napoli si la Universitatea La Sapienza din Roma. In domeniul medicinii si-au facut un renume solid Cecilia Roman, director sanitar al Spitalului de Oftalmologie din Roma, cardiologii Constantin Baciu si Stefan Lupascu, dermatologul Laurian Balus si pediatrul Adriana Stemer. In domeniul artelor s-au ilustrat sopranele Gabriela Cegolea si Ioana Ungureanu, balerinii Gabriel Popescu, Marinel Stefanescu si Gheorghe Iancu. Legati majoritatea de tara lor de origine, romani stabiliti in Italia isi aduc o contributie de substanta la dezvoltarea legaturilor traditionale de prietenie si colaborare intre cele doua tari. Parohiile ortodoxe Cei mai multi dintre romanii stabiliti in Italia sunt grupati in jurul a 22 de parohii ortodoxe, conduse de preoti apreciati de enoriasii lor. Cele mai importante sunt parohiile din Roma, toate trei conduse de preotii Juvenalie Ionascu, Constantin Balauca si Nicu Voinea, parohiile din Milano, preot Traian Valdman, Torino, preot Gheorghe Vasilescu, Florenta, preot Petre Coman, Ancona, preot Ioan Toba si Bari, preot Mihai Driga. Un numar mare de romani sau originari din Romania sprijina asociatiile culturale si de prietenie romano-italiene, dintre care cele mai active sunt Asociatia Culturala RO-ITA a romanilor din regiunea Abruzzo, cu sediul la Pescara, Asociatia de Prietenie italo-romana Decebal din Trieste, Asociatia Italia-Romania din Roma, Asociatia de prietenie romano-italiana din Napoli, Asociatia siciliano-romana cu sediul la Catania si Institutul pentru legaturi culturale intre Italia si Romania din Roma. Multi dintre romanii stabiliti la Roma frecventeaza manifestarile organizate la Accademia di Romania din capitala Italiei si isi aduc o contributie substantiala la reusita lor; de asemenea, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanista din Venetia, ca si Consulatul General de la Milano, polarizeaza interesul romanilor din zonele Veneto si Venezia Giulia (nord-estul Italiei).