Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din perioada sovietică a descoperit în arhivele Ministerului de Interne de la Chişinău "urme" de genocid.
Comisia a fost înfiinţată prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist al lui Vladimir Voronin. Recent au fost desecretizate mai multe documente valoroase din care transpar numele celor care ordonau împuşcarea zilnică a exponenţilor mişcării de rezistenţă. Societatea moldovenească nu cunoaşte adevărul despre regimul totalitar sovietic. Rapoartele care s-au făcut până acum despre regimul comunist din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească s-au bazat mai mult pe presupuneri şi pe informaţii lăsate de predecesori. Luna aceasta, Comisia prezidenţială pentru condamnarea comunismului din Republica Moldova a obţinut acces la arhivele Ministerului de Interne. Primele investigaţii au scos la lumină cazuri de genocid.
TROICILE NKVD
"Noi am reuşit să depistăm, în arhiva MAI, dosarele prin care oameni nevinovaţi, acuzaţi doar de activitate religioasă, activitate catalogată în epoca respectivă drept revoluţionară, au fost condamnaţi la moarte. Unii au fost condamnaţi pentru că au pus la îndoială necesitatea formării unui colhoz", a declarat preşedintele Comisiei, Gheorghe Cojocaru. Mai exact, documentele denotă faptul că troica specială a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM), constituită din ministrul de Interne, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist de atunci, decidea împuşcarea zilnică a 50 până la 230 de persoane. Troicile NKVD au fost, în istoria sovietică, comisii formate din trei persoane însărcinate cu ceea ce se numeşte astăzi pedeapsa extrajudiciară. Troicile au fost introduse ca un organ paralel cu sistemul oficial legal pentru pedepsirea rapidă a "elementelor antisovietice".
REZISTENŢA
În arhivele MAI de la Chişinău au fost descoperite mii de dosare care se referă la condamnarea persoanelor care au colaborat cu autorităţile române şi cu cele germane (numiţi culaci sau colaboraţionişti). Aceştia proveneau de cele mai multe ori din rândul ţăranilor simpli. Jumătate erau moldoveni de origine română. Restul erau de origine ucraineană, ruşi şi găgăuzi. Comisia prezidenţială pentru condamnarea comunismului a fost împuternicită să analizeze apariţia, funcţionarea şi impactul regimului comunist totalitar în perioada 1917-1991, până la destrămarea URSS. Din comisie fac parte 30 de persoane în majoritate istorici. Unul din grupurile de lucru investighează mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Basarabia în perioada postbelică. În anii ‚70 au avut loc protestele studenţilor şi intelectualilor care s-au ridicat în apărarea valorilor naţionale. Toţi au avut ulterior de suferit de pe urma represaliilor. În timpul apropiat, membrii comisiei prezidenţiale pentru studierea regimului comunist totalitar vor obţine acces şi la arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Obiectul cercetării va fi perioada anilor ‚80 când multe persoane incomode regimului totalitar erau internate în spitalele de psihiatrie unde mureau misterios.
CONDAMNAREA COMUNISMULUI
Membrii comisiei se confruntă, însă, cu o problemă: Legea moldovenească privind secretul de stat protejează documentele secrete pe o perioadă de 25 de ani. Din cauza acestui termen, arhivele de după 1984 nu pot fi deschise acum. Unele dosare pot fi, însă, desecretizate înainte de termen de către o comisie interdepartamentală dacă aceasta concluzionează că documentele respective nu conţin nimic secret.
Deoarece, după destrămarea URSS, o bună parte din arhiva fostei securităţi de la Chişinău (fostul KGB) a fost evacuată la Tiraspol iar ulterior la Moscova, membrii comisiei de condamnare a comunismului au anunţat că vor lucra inclusiv în arhivele ruseşti. Mai mult, experţii moldoveni consideră că şi în arhivele de la Bucureşti s-ar găsi informaţii preţioase.
Gheorghe Cojocaru spune că după finalizarea investigaţiilor, Comisia va elabora un studiu, o culegere de documente şi un raport analitic de evaluare istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar. Toate acestea ar urma să aibă ca finalitate logică o decizie fermă a autorităţilor Republicii Moldova de condamnare a regimului comunist totalitar.
Activitatea Partidului Comuniştilor condus de ex-preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, nu intră în programul Comisiei de studiere şi apreciere a regimului comunist totalitar din perioada Moldovei sovietice.
Primele concluzii ale experţilor moldoveni vor fi făcute publice în luna aprilie, după sărbătorile de Paşte, iar propunerile vor fi prezentate preşedintelui interimar al Republicii Moldova până la data de 1 iunie.
