Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputaţii comunişti din Parlamentul Republicii Moldova au atacat la Curtea Constituţională hotărârea de alegere a liderului Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Ei boicotează şedinţele plenare şi refuză dialogul cu Alianţa pentru Integrare Europeană în vederea votării viitorului şef al statului. Analiştii vorbesc despre pericolul dualităţii puterii în Republica Moldova.
S-au obişnuit cu puterea şi nu vor să o cedeze chiar dacă poporul nu-i mai vrea. Comuniştii şi-au planificat pentru data de 4 septembrie propria şedinţă a Parlamentului, au atacat la Curtea Constituţională alegerea liberalului Mihai Ghimpu în funcţia de şef al Legislativului şi continuă să ţină sub control, cu ajutorul poliţiei înarmate, compania publică "Teleradio-Moldova". Altfel spus, comuniştii refuză transferul puterii. Există pericolul dualităţii puterii, iar de aici pot izbucni revolte de necontrolat.
Vicepreşedintele PLDM, Alexandru Tănase, l-a avertizat public pe Vladimir Voronin că poate ajunge la puşcărie: "Acum, el are posibilitatea să se retragă cu formaţiunea sa în opoziţie. Dacă va încerca să pună în aplicare diferite scenarii cu implicarea poliţiei sau a armatei, el nu va merge în opoziţie, ci la puşcărie. Aceasta trebuie să înţeleagă nu doar Voronin, ci şi membrii Partidului Comuniştilor", declarat Tănase.
Analistul Petru Bogatu susţine că încercarea comuniştilor de a se întruni la data de 4 septembrie în şedinţă fără coaliţia liberal-democrată este sortită eşecului: "În aceste împrejurări, deputaţii PCRM, reprezentând mai puţin de 50% din totalul legislatorilor, nu vor întruni cvorumul necesar şi nu vor fi în măsură să adopte vreo hotărâre".
La rândul său, reprezentantul Partidului Democrat din Moldova, Igor Clipii, vorbeşte chiar despre exitenţa unor elemente de lovitură de stat: "Insistenţa cu care se merge, provocările care se lansează în permanenţă - neprezentarea la dialog la invitaţia Alianţei, anunţarea forţată a datei de 4 septembrie pentru următoarea şedinţă a plenului, neglijarea majorităţii, neglijarea Regulamentului Parlamentului, neglijarea votului în Parlament... Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova în ultimele câteva luni au o legătură... Şi comportamentul comuniştilor pare să ducă într-o direcţie greşită. Am impresia că suntem «invitaţi» într-o criză profundă cu elemente de lovitură de stat."
La Compania Publică "Teleradio-Moldova" au fost dislocate forţe impresionante de scutieri şi lunetişti. Conducerea acesteia, instaurată de comunişti, a ignorat solicitarea noii majorităţi parlamentare de a transmite în direct şedinţa de miercuri, 2 septembrie, a Parlamentului şi a refuzat să ofere spaţiu de emisie liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană. Vicepreşedintele PL, Anatol Şalaru, a menţionat că Partidul Comuniştilor are o problemă şi ea se numeşte "Voronin": "Dacă vor - să şi-o rezolve! Vă rog să mă credeţi că următoarea problemă este crearea Guvernului, nu crearea fracţiunii parlamentare a comuniştilor. Nu mă interesează deloc ce fac ei. Noi avem un scop în faţă: Vlad Filat va fi prim-ministru, în cel mai scurt timp Marian Lupu va fi preşedintele Republicii Moldova", a subliniat Şalaru.
Dar, pentru alegerea noului preşedinte, Alianţa pentru Integrare Europeană are nevoie de opt voturi ale comuniştilor. Presa subordonată creştin-democraţilor, parteneri ai comuniştilor în timpul guvernării care pleacă, scrie astăzi că grupul parlamentar al comuniştilor s-ar putea rupe în două, 12 deputaţi comunişti urmând să treacă de partea democraţilor.
Ce se va întâmpla însă dacă comuniştii nu se vor scinda, iar preşedintele nu va fi ales? Conform legii, preşedintele în exerciţiu dizolvă din nou Parlamentul. Iată cum comentează această situaţie vicepreşedintele PL, Anatol Şalaru: "Constituţia nu dă termeni concreţi în care preşedintele în exerciţiu să dizolve Parlamentul şi să stabilească alegeri anticipate. În Constituţie scrie că "se dizolvă Parlamentul", dar nu scrie când. Noi putem organiza alegeri şi peste doi ani. Putem face la sfârşitul anului 2010 sau în 2011, atunci când situaţia va fi alta şi criza va fi de domeniul trecutului", a conchis Şalaru.
