Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
*Analiza prezentata la RFI Romania
Summit-ul european de saptamina trecuta de la Bruxelles s-a incheiat cu un rezultat chiar mai bun decit se asteptau multi comentatori. Sub presiunea Frantei si a Germaniei, 26 dintre cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene au acceptat sa-si puna semnatura pe un scenariu coerent si credibil in vederea iesirii dintr-o criza complexa, economica dar si a datoriei publice. Ceea ce nu inseamna ca europenii, in marea lor majoritate, sunt linistiti. Mai multe ziare franceze, precum catolicul La Croix, au efectuat diverse anchete "pe teren" ajungind la concluzia ca europenii sunt bineinteles afectati de criza dar se simt si depasiti de ea, uneori chiar incapabili sa inteleaga cum a ajuns batrinul continent in aceasta situatie, pe fond de pace si de o imensa acumulare de bogatie. Ziarul La Croix s-a dus si in Romania unde a descoperit, citez, ca "romanii sunt resemnati' intrucit oricum de la caderea comunismului crizele s-au tinut lant peste ei si romanii n-au avut parte decit de cinci ani de crestere economica.
Revenind la summit-ului european de saptamina trecuta, el a fost, intr-adevar, unul "crucial" dar acum vor trebui puse in aplicare deciziile luate, deci tot anul 2012 se anunta si el "crucial". "Casa arde, iar locatarii incearca sa descifreze instructiunile de stingere a incendiului' – iata cum sintetizeaza unii comentatori, cu o ironie disperata, modul in care se ocupa liderii europeni de viitorul Uniunii. Imaginea are o anumita pregnanta, trebuie sa recunoastem. Cind stim cit de greu se modifica un tratat european si prin cite faze de validare trece acest mecanism nu trebuie sa ne miram ca partenerii Europei nu-si exprima deloc euforia in fata acestei perspective. Sa nu uitam ca Europa nu are aliati, ci numai concurenti. In ziua de astazi, concurenta se joaca la nivelul marilor ansambluri. Or, Europa, ansamblu inca fragil, are in fata sa citeva tari-continent: Statele Unite, Rusia, China, Brazilia, India... Nu putem vorbi nici macar de o solidaritate occidentala in acest context, pentru ca Statele Unite au fuzionat de fapt din punct de vedere economic cu China. Iar daca euro se prabuseste, lira sterlina ar deveni automat o moneda-refugiu extrem de cautata.
Ar mai merita sa observam ca acest ultim summit european de la Bruxelles s-a desfasurat sub presiunea fara precedent exercitata de pietele financiare. Acest summit va intra de altfel in istorie cu urmatoarea codificare: el a fost unul de tip 27+S&P. Altfel spus a fost o reuniune a celor 27 de tari membre ale Uniunii Europene plus Standard and Poor’s. Sau, si mai bine, un summit al celor 27 plus agentiile de notatie. Probabil ca in urma cu trei ani 99 la suta din populatia Europei nu stia nimic despre Standard and Poor’s, Fitch sau Moody’s. Acum toata lumea descopera cu stupoare ca vechile scheme de luare a deciziei au devenit vetuste. Intreaga Europa este astazi vizata de un "diktat' al pietelor financiare care isi impun vointa print-o grava retrogradare a puterii politice.
In asteptarea punerii in practica a deciziilor europene destinate salvarii zonei euro, mediile de informare si diverse cabinete de experti imagineaza insa in continuare diverse scenarii-catastrofa. Cel mai dezastruos scenariu este, bineinteles, cel al disparitiei monedei unice europene euro, imaginat in special de experti anglo-saxoni, cum ar fi cei de la saptaminalul american The Economist. Sa retinem ca tot din lumea saxona au venit cele mai multe critici si in urma cu 12 ani, cind a fost lansata moneda unica europeana. Ce nu s-a spus atunci despre ea: ca ar fi o constructie artificiala, o creatie impotriva naturii (economice bineinteles), o crima intelectuala, o absurditate, o utopie fara nici o sansa de a dura, o experienta de care europenilor le va fi rusine intr-o buna zi... Unele dintre aceste formulari sunt reluate si astazi, desi tonul in prezent este ceva mai retinut. Europenilor li se aminteste de fapt ca si alte experiente de acest gen s-au prabusit, cum a fost disparitia coroanei austriece dupa destramarea Imperiului austro-maghiar in 1919. Si disparitia Uniunii Sovietice a dus la un seism monetar pentru ca rubla a incetat sa mai fie moneda tarilor care si-au obtinut independenta fata de Moscova. Mai este evocat divortul dintre Cehia si Slovacia in 1993, sau destramarea Iugoslaviei. Pe scurt, expertii anglo-saxoni care isi ofera serviciile de previziune tin sa le spuna europenilor ca moneda unica nu face efectiv parte din codul genetic al batrinului continent si ca ea are toate "sansele' sa dispara.
In acest caz insa Europa va trebui sa faca fata unui "dezastru absolut', spune o echipa de experti londonezi. O perioada de haos ar urma in urma renuntarii la euro, falimentele s-ar tine lant, panica i-ar curpinde pe toti cei care au economii, recesiunea ar fi teribila si saracirea Europei o certitudine. Cu siguranta ca in aceste conditii s-ar repeta scenele din 1929 din Statele Unite zeci de mii de depunatori luau disperati cu asalt bancile in speranta de a putea salva ceva... In caz de renuntare la euro, Europa s-ar diviza in mai multe blocuri, in functie de capacitatile sale economice. Tarile din sud ar fi cele mai penalizate, si, probabil, revenind la vechile monede nationale, ar trebui sa le devalueze cu 30 sau 40 la suta. Populatia ar fi penalizata imdiat pentru ca si salariile risca sa fie reduse cam tot cu aceste procente. In virtutea acestui scenariu doar Germania si-ar pastra cit de cit sanatatea economica, dar dezastrul pe ansamblul Europei ar avea consecinte puternice in Statele Unite si in alte zone ale lumii.
Europa poate spera insa in acest moment ca acest scenariul va fi evitat, iar Bruxelles-ul pune accentul pe faptul ca proiectul monedei unice euro este unul "ireversibil". Trenul european, tras de cele doua locomotive care sunt Franta si Germania, continua deci sa urce pe acest munte al lui Sisif care este constructia europeana. Cu observatia ca saptamina trecuta acest tren a pierdut un vagon. Din 27 acum nu mai sunt decit 26, intrucit Marea Britanie s-a detasat de ansamblul european. Practic ea a recunoscut faptul ca are interese atit de mari in sfera speculatiei financiare, incit ideea introducerii unor reglementari in acest domeniu i-ar penaliza principala sursa de profit. Poate ca ar fi timpul acum, odata cu aceasta optiune a Londrei, ca Europa sa inceteze sa-si mai caute identitatea dupa criterii geografice. A fi european astazi inseamna in primul rind a incerca sa scoti planeta dintr-un delir economic bazat pe financiarizare excesiva si pe transformarea speculatiei in motor al economiei.
