Eşuarea referendumului din Moldova, o mare victorie pentru comunişti

Eşecul obţinut de AIE în urma referendumului face ca în Moldova alegerile anticipate să nu mai poată fi evitate. Conform premierului Vlad Filat, acestea se vor organiza, cel mai probabil, pe 14 noiembrie. Dacă actuala putere priveşte circumspect posibila victorie electorală, în schimb, comuniştii sunt pe cai mari. Se aşteaptă la destrămarea AIE, dar şi la o răsturnare spectaculoasă de forţe în Parlamentul de peste Prut, în urma viitoarelor alegeri.

"Situaţia este foarte clară şi se impune o decizie pe măsură: dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate cel târziu la 14 noiembrie. Acestea nu pot avea loc într-un termen mai mare de 6 luni de la data de 16 iunie", a spus premierul Vlad Filat în timpul unei şedinţe a Partidului Liberal Democrat. De asemenea, Filat s-a arătat dezamăgit de votul dat de concetăţeni în referendum. "Trebuie să recunosc că şi acţiunea de boicot al comuniştilor a influenţat", a mai spus preşedintele PLDM. Filat a evitat să vorbească despre soarta AIE, speificând că aceasta are acum obligaţii faţă de cetăţeni, pe care trebuie să le respecte, dar şi să obţină victoria în cadrul alegerilor anticipate.

În schimb, comuniştii văd în recentele evenimente o mare lovitură dată Alianţei. Într-un comunicat de presă, confraţii lor din România consideră că „respingerea referendumului, prin neprezentarea electoratului,  organizat pentru modificarea  Constituţiei Republicii Moldova  demonstrează că cei care sunt la putere nu au  susţinere  populară”. Constantin Rotaru, preşedintele PCR, spune că „referendumul, cel mai bun sondaj de opinie, ne arată, fără echivoc, faptul că partidele aflate la putere, toate la un loc, nu au mai mult de 20% dintre alegători.  Proasta gestionare a treburilor statului  îşi cere tributul, iar electoratul n-a ezitat nicio clipă să sancţioneze politica de dreapta, capitalistă, a arcului guvernamental. Rezultatul referendumului  ne face să credem că alegerile trecute au fost câştigate, de cei care se află la putere, prin fraudă electorală,  iar acum, au organizat referendumul  cu speranţa că, in felul acesta, îşi vor legitima  câştigarea puterii”. Rotaru, mai crede că „Mihai  Ghimpu, care îşi exprima regretul că nu a insistat, atunci când a schimbat legea de organizare a referendumului,  pentru eliminarea  oricarui prag de participare a electoratului  şi a acceptat ca validarea lui să fie facută cu condiţia ca, la vot, să participe cel puţin o treime din electorat. Probabil că ar fi vrut ca, legea supremă în stat – Constituţia -, să poată fi modificată   numai prin voinţa familiei lui şi a  prietenilor  lui, ceea ce dovedeşte  o gândire empirică, antidemocratică,  respinsă şi sanctionată de electorat".
”