Europa, sub spectrul euroscepticismului

Alegătorii din 21 de ţări membre ale Uniunii Europene erau așteptați ieri la urne pentru stabilirea noii componențe a Parlamentului European. În primele trei zile ale scrutinului, organizat în perioada 23-26 mai, au votat alegătorii din Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Republica Cehă, Letonia, Malta şi Slovacia. Înaintea alegerilor, sondajele de opinie arătau că partidele naţionaliste şi eurosceptice pot obține o treime din locurile legislativului european.

Ieri au votat pentru PE majoritatea ţărilor membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia. Pe un ecran uriaş amplasat în Hemiciclul PE, locul unde cei 751 de eurodeputaţi dezbat şi votează şi care ieri a fost transformat într-un imens centru de presă, urmau să fie proiectate estimările voturilor din ţările membre pe tot parcursul serii şi al nopţii, a informat legislativul Uniunii Europene, într-un comunicat de presă. Aici urmau să fie prezenţi liderii grupurilor politice şi candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene, pentru a oferi primele reacții la rezultate. Concomitent, aproximativ 1300 de jurnalişti din ţările UE şi din afara blocului comunitar au urmărit și au relatat despre acest scrutin de la sediul legislativului european din Bruxelles. „Interesul mass-media pentru aceste alegeri este mult mai mare decât în cazul alegerilor precedente. Nu am avut niciodată atât de mulţi jurnalişti înregistraţi pentru noaptea electorală, ceea ce demonstrează în mod clar importanţa tot mai mare a acestui exerciţiu democratic transnaţional, care este unic în lume”, a declarat Jaume Duch, purtător de cuvânt al PE. Potrivit acestuia, peste 200 de jurnalişti au provenit din ţări din afara UE: 54 din Statele Unite, 21 din Japonia şi 20 din China. Cei mai mulţi jurnalişti acreditaţi pentru aceste alegeri au fost din Belgia (259), Germania (207) şi Italia (104). Votul de anul acesta este considerat unul special, în primul rând din cauza creşterii popularităţii partidelor naţionaliste şi eurosceptice. Sondajele, efectuate înaintea deschiderii urnelor, au arătat că acestea ar putea obţine până la 30% din locurile PE. În Marea Britanie, Partidul pentru Brexit, înființat recent de liderul eurosceptic Nigel Farage, era creditat în sondaje cu cele mai multe voturi. Cu toate acestea, formaţiunile politice pro-UE obținuseră, potrivit sondajelor, peste 50% din voturi în Olanda, unde pe primul loc era plasat Partidul Muncii, condus de Frans Timmermans.

Luptă pentru 751 de locuri

În urma voturilor exprimate în cele patru zile ale procesului electoral vor fi aleşi 751 eurodeputaţi, care îşi vor reprezenta ţările la nivelul UE, până în 2024. România este acum reprezentată în legislativul UE de 32 de parlamentari, iar în cazul ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, va fi reprezentată de 33 de eurodeputaţi. PE este organismul legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități bugetare și de control. Componența acestuia este aleasă direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani. România este una dintre ţările UE care le permit cetăţenilor lor rezidenţi în afara blocului comunitar să voteze la alegerile europarlamentare. Cetăţenii din Cehia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta şi Slovacia rezidenţi în afara blocului comunitar nu pot vota la scrutinul pentru PE. În schimb, Bulgaria, Grecia şi Italia le permit să voteze cetăţenilor lor care au domiciliul în alt stat membru al UE. Votul este obligatoriu în cinci ţări membre - Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg. Pragul electoral este de 5% în Belgia, Republica Cehă, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. În Italia, Austria şi Suedia pragul electoral este de 4%, în Grecia este de 3%, iar în Cipru este de 1,8%.

În 12 state membre nu există prag electoral - Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania.