Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maria şi Nelu S. din România se lovesc de probleme serioase în tentativa lor de a supravieţui în Germania, un caz aproape simptomatic pentru situaţia românilor din această ţară.
Povestea lor este prezentată detaliat în cotidianul german Die Welt, care încearcă să scoată în evidenţă că tentativele statului german de a lovi în imigranţi au repercusiuni şi asupra unor oameni nevinovaţi. Spre deosebire de mulţi alţii, cei doi copii ai familiei S. merg în fiecare dimineaţă la şcoală. După ce sunt lăsaţi de mama lor, aceasta începe să cutreiere cartierele în căutare de muncă. De la curăţat geamurile până la spălat podeaua, ea ar accepta orice. Maria şi Nelu provin din România şi de la începutul anului s-au mutat în Berlin. Noaptea li se permite să folosească o cameră dintr-un bloc, din bunăvoinţa unor studenţi. Nu se ştie până când. Proprietarul a aflat deja că în locuinţă stau mai multe persoane decât au fost declarate oficial şi a pornit într-o razie, însă în timpul zilei nu i s-a părut nimic suspect.
Bariere lingvistice
La 37 de ani, Maria şi-a depus actele pentru un loc de muncă la Jobcenter. Până va găsi un loc de muncă stabil, ea face curat pentru 5 euro pe oră. Nelu, 49 de ani, repară diverse aparate electronice pentru un tarif orar de 4 euro. “Suntem fericiţi că ne aflăm într-una dintre cele mai puternice ţări ale lumii”, se mândresc cei doi. Problema este că cei doi nu ştiu limba germană şi nu intră în calcule pentru un loc de muncă care să le asigure un trai decent copiilor lor. Bani pentru un curs de germană nu au. Sumele obţinute sunt insuficiente pentru a le cumpăra copiilor încălţăminte de casă, stradă şi sport, aşa cum li se cere la şcoală. Un curs de integrare i-ar obliga la plata a 700 de euro de persoană.
Pericolul migraţiei sărăciei
Familia beneficiază de alocaţia pentru copii de 368 de euro. Cei doi părinţi au depus o cerere la Jobcenter prin care solicită ca veniturile lor să fie rotunjite prin intermediul asigurării sociale de bază, Hartz IV. Asta ar însemna încă 391 de euro. “Legea susţine că Germania poate refuza acordarea Hartz IV pentru cetăţenii din ţările UE care imigrează doar cu scopul de a beneficia de ajutorul social. Asta este decizia Curţii Europene de Justiţie, ca răspuns la plângerea depusă de o româncă din Leipzig căreia statul german i-a respins solicitarea pentru asigurarea Hartz IV. Tribunalul Leipzig a arătat că cetăţenii UE îşi pot prelungi şederea într-un alt stat UE doar dacă au mijloacele financiare, astfel încât să nu fie nevoie de eventuale ajutoarele sociale ale statului în care se află.
În următoarele luni, Guvernul german va promulga o lege prin care li se va interzice intrarea în ţară a persoanelor expulzate pentru abuzul asupra sistemului social german. De acum încolo, vor avea doar trei luni la dispoziţie ca să îşi găsească un loc de muncă în Germania”, scrie Die Welt. “Nu vom plăti asigurarea Hartz IV pentru persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă în Germania”, a subliniat cancelarul Angela Merkel. Mai mult, copiii care primesc alocaţie din partea statului german vor primi un cod de înregistrare care să îi împiedice să revendice alocaţia de mai multe ori. Din cele 14,4 milioane de alocaţii plătite, 660.000 se aduc către copii dintr-un alt stat UE.
Mirajul vestului
Până atunci, Maria şi Nelu îşi încearcă norocul la Jobcenter. Un aviz favorabil le-ar facilita accesul la fondurile suplimentare destinate achitării chiriei şi a încălzirii. “Noi am vrea să muncim cu norma întreagă şi să avem un contract fix”, spun cei doi.
În 2007, familia S. a decis să părăsească Bucureştiul. Femeia lucra într-un centru pentru copii cu dizabilităţi, bărbatul era activ pe un şantier de construcţii. Familia supravieţuia, însă cei doi vroiau mai mult pentru cei doi copii ai lor. Casa în care locuiau a fost retrocedată proprietarilor dinaintea erei comuniste, astfel că nu le-a mai rămas nici o altă opţiune decât să emigreze. Au ales Spania. Ea lucra ca menajeră în Barcelona, el găsise de muncă pe un şantier de la periferia oraşului. Copiii se integraseră repede. Până a venit criza, iar ambii au rămas fără locurile de muncă. După şase ani, cei patru au ajuns în Germania. Chiar dacă situaţia lor este incertă, părinţii nu iau în calcul revenirea acasă. “În România nu mai avem absolut nimic. Aici tot e mai bine. Avem de muncă şi avem o speranţă”, spune Nelu.
Probleme neglijabile?
Statisticile Institutului german pentru prospectarea pieţei muncii arată că a crescut cu 60% numărul românilor şi bulgarilor beneficiari de asigurarea de bază Hartz IV. Conform IAB, în luna februarie 2014, Jobcenter-ele din Germania au parafat sprijinul financiar pentru 52.800 de bulgari şi români, ceea ce înseamnă cu 20.000 sau cu 60% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Chiar şi aşa, cota reprezintă doar 12,2% din numărul total al românilor şi bulgarilor care trăiesc în Germania. Studiul indică faptul că cei 52.800 de români şi bulgari asiguraţi reprezintă doar 0,7% din totalul imigranţilor cărora li se asigură plata Hartz IV. “Nu există nici o imigraţie în masă în sistemul social german”, a subliniat secretarul de stat din Guvernul german, Aydan Ozoguz (SPD), responsabil pentru problemele de integrare. “Este o greşeală să dramatizăm situaţia. Probleme sociale existente sunt neglijabile”, a comentat ministrul de Interne, Thomas de Maiziere (CDU).
La începutul anului, Guvernul german a înfiinţat un post de secretar de stat responsabil cu analizarea şi combaterea abuzului sistemului social prin migraţia sărăciei dinspre Europa de sud-est în Germania. Secretarul de stat a întocmit un raport intermediar intitulat “Oraşul social”, în care recomandă Guvernului să sprijine financiar localităţile afectate de migraţia sărăciei. El recomandă cursuri de integrare pentru rromi şi cursuri de specializare pentru pedagogi sociali care să se ocupe de soarta lor. Guvernul amână luarea unei decizii. “Pe masa Guvernului se află şi iniţiativa privind interdicţia de revenire în Germania a persoanelor care au abuzat de sistemul social. O astfel de măsură ar îngrădi libertatea de mişcare, drept fundamental în Uniunea Europeană”, trag concluzia jurnaliştii de la Die Welt.
