Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După atentatele din 13 noiembrie de la Paris trebuie să se încerce o relansare a cooperării între serviciile secrete franceze şi cele siriene, care n-ar fi trebuit să fie întreruptă, estimează foşti înalţi responsabili ai serviciilor de informaţii din Franţa, scrie miercuri într-un comentariu AFP.
Într-un articol în revista Valeurs Actuelles, fostul director al serviciilor de informaţii interne franceze Bernard Squarcini afirmă că, în urmă cu doi ani, când a plecat din funcţie, ''serviciile siriene'' îi propuseseră ''o listă cu francezi care luptă în Siria''.
''Am fost nevoit să refuz din motive ideologice. Păcat, deoarece propunerea era un început bun pentru reluarea relaţiilor noastre şi, mai ales, pentru a-i cunoaşte, identifica şi supraveghea pe toţi aceşti francezi care călătoresc între ţara noastră şi Siria. Rezultatul: nu se ştie nimic despre ei şi se pierde mult timp cerându-le informaţii agenţiilor germane, care au rămas pe teren în continuare, dar şi celor iordaniene, ruseşti, americane şi turceşti''.
Contactaţi de AFP, doi foşti responsabili ai serviciilor franceze de informaţii au aceeaşi opinie: cu siguranţă, regimul de la Damasc şi serviciile sale, responsabile de sute de mii de morţi, nu sunt oficial frecventabile, dar masacrul din 13 noiembrie ar trebui să determine Parisul să dea dovadă de pragmatism şi să reînnoade legăturile ce pot probabil să împiedice noi atacuri.
''Serviciile speciale sunt făcute să stea la masă cu dracul. Altfel, nu este nevoie de noi'', a opinat Alain Chouet, fost şef al serviciului de ''informaţii de securitate'' din cadrul DGSE (serviciul de spionaj francez). ''Nu eşti acolo pentru a le vorbi unor călugăriţe. Dacă ţine de servicii secrete, atunci trebuie să rămână secret, şi aceasta nu angajează statul în recunoaşterea unui grup terorist sau a unui guvern cu care nu se doreşte oficial să se discute''.
''Dacă este un guvern cu care se doreşte să se discute, există diplomaţi pentru aceasta'', a adăugat el. ''Serviciile speciale sunt făcute pentru a discuta cu cei cu care nu se doreşte să se afişeze o conivenţă'', a mai spus el.
În pofida negărilor oficiale, nu este imposibil ca, sub o anumită formă, să fie menţinute legături cu Damascul, consideră fostul şef al unui serviciu francez de informaţii care a ţinut să rămână anonim.
''Spionajul este o meserie practică, pragmatică. Dacă se ştie că un serviciu străin ne poate aduce ceva, se poate ajunge la ieşirea din această poziţie oficială, fără să se spună nimănui. Având în vedere contextul actual, o listă cu francezii care luptă în Siria nu trebuia refuzată'', a spus el.
''Deseori, autoritatea politică nu vrea într-adevăr să ştie. Nu există niciodată vreun consemn scris. Totul se face la telefon. Eu n-am dat socoteală niciodată autorităţilor mele tutelare în legătură cu serviciile cu care am relaţii şi nimeni nu m-a întrebat niciodată nimic. Este un exerciţiu permanent de coardă întinsă'', a adăugat el.
În context, el dă exemplul ''unei ţări din Maghreb'', fără multă precizie, cu care consemnul a fost să se taie legăturile. ''Unele servicii au spus: 'nu, se continuă pentru că există prea multe lucruri în joc' ''.
''În acest caz, totul depinde de relaţiile dintre şeful serviciului şi autoritatea sa tutelară. Uneori, şeful are trecere la cele mai înalte autorităţi ale statului'', a adăugat el, reamintind, cu un surâs, că directorul actual al DGSE, Bernard Bajolet, a întâlnit la Ambasada Franţei de la Alger, în 1978, un stagiar al Şcolii Naţionale de Administraţie (ENA) pe nume Francois Hollande.
''Dacă această poveste cu lista francezilor din Siria este adevărată, în opinia mea, n-a fost o idee bună de a o refuza. (...) Ţara n-are nimic de câştigat rupând total punţile de legătură'', este de părere Alain Chouet.
''Că nu se doreşte să se afişeze public o conivenţă cu Damascul este de înţeles, dar dacă există servicii speciale, aceasta este pentru a ocoli astfel de lucruri, când este nevoie şi când securitatea noastră naţională este ameninţată. Acolo este cazul. Nu ştiu dacă ei ne-ar fi fost de mare ajutor în povestea cu (atentatele din) 13 noiembrie, dar, în orice caz, nefăcând nimic este sigur că n-au fost'', a conchis el.
