Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul moldovean a cerut ca până sâmbătă să fie pregătit pachetul de documente necesar pentru demolarea gardului din sârmă ghimpată de la graniţa dintre Republica Moldova şi România, de pe malul Prutului. Fostul comandant al trupelor de grăniceri rămas din perioada preşedinţiei liderului comunist Vladimir Voronin, care s-a opus demolării gardului din sârmă ghimpată, a fost demis.
Fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin, ameninţa anul trecut că-i va băga la puşcărie pe toţi cei care vor îndrăzni măcar să se gândească la demolarea gardului de sârmă ghimpată de la Prut. Noul prim-ministru, Vlad Filat, precum şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, consideră însă absurdă menţinerea gardului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, în condiţiile în care basarabenii sunt cei care tind să se integreze în marea familie europenă: "Va fi o acţiune care urmează să stabilească o realitate, un mesaj adecvat pentru cei către care tindem. Noi tot vorbim despre integrare europeană, dar cu sârmă ghimpată care separă Europa de Republica Moldova", a comentat Filat.
Ideea demolării gardului de sârmă ghimpată este susţinută şi la nivel legislativ de coaliţia liberal-democrată. Iniţiativa legislativă de demolare a gardului vine însă din partea Partidului Liberal. "Poziţia mea cred că este clară... Eu sunt liberal şi vreau să mă duc liber peste tot unde vreau. Sârma ghimpată să rămână doar în istorie şi la muzeu", a menţionat liderul PL, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova.
Gardul de sârmă ghimpată a fost instalat pe Prut de sovietici în 1940, după ce au reuşit să rupă Basarabia de la România. La începutul anilor '90, o parte din gardul de sârmă ghimpată a fost demolat de autorităţile de atunci ale Republicii Moldova, dar o porţiune de 80 de kilometri a rămas în preajma raioanelor Ungheni şi Cantemir. Anul trecut, Consiliul raional Ungheni a decis scoaterea gardului, dar tentativa a eşuat. În timpul unei vizite la Ungheni a ex-preşedintelui Vladimir Voronin, preşedintele raionului, Ion Harea, i-a explicat şefului statului că "sârma ghimpată de pe Prut este deja ruginită, iar tot ce este ruginit trebuie să plece". Subtilitatea mesajului l-a enervat pe Voronin, care l-a ameninţat pe Ion Harea cu puşcăria.
Acum, Ion Harea susţine că fosta conducere a Republicii Moldova avea "interese subterane" dincolo de sârma ghimpată: "Cum poţi ca pe o treime a graniţei să ai sârmă ghimpată, iar în rest - nu? Care este rostul ei? Noi ne-am dat bine seama care este rostul ei... Anterioara guvernare se simţea foarte bine după această sârmă ghimpată, pentru că nimeni nu vedea ce se petrece acolo".
Preşedintele raionului Ungheni susţine că, după sârma ghimpată, raionul Ungheni are mai mult de 2.200 de hectare de terenuri care ar trebui să fie valorificate. În plus, după gard sunt multe morminte care nu pot fi îngrijite din cauza restricţiilor impuse de grăniceri. În regiunea limitrofă zonei de frontieră de la Prut locuiesc peste 186.400 de basarabeni. Guvernul de la Chişinău speră să absoarbă fonduri europene în cadrul programului de bună vecinătate România Republica Moldova, pentru dezvoltarea zonei de frontieră neexploatate până acum din cauza acestui gard.
Facilitarea accesului la teritoriile riverane Râului Prut va încuraja agenţii economici şi administraţiile locale să dezvolte agricultura, silvicultura şi turismul, susţine preşedintele raionului Ungheni.
