Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Imigraţia sărăciei din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat. “Mult-temuta imigraţie din estul Europei nu şi-a făcut simţită prezenţa. Numărul imigranţilor din România şi Bulgaria a crescut doar uşor. Cei care vin şi nu îşi găsesc un loc de muncă sunt exploataţi în domeniul cerşetoriei şi al prostituţiei”, notează revista germană Focus. “Din punctul nostru de vedere nu există nici o mare imigraţie a sărăciei. Sesizăm doar o uşoară creştere în rândul românilor şi bulgarilor asiguraţi social, care încasează asigurarea Hartz IV, şi în rândul celor fără loc de muncă sau în căutare de muncă. Chiar şi aşa, românii şi bulgarii reprezintă doar 0,5% din totalul celor care încasează asigurările de bază aici”, a declarat directorul Agenţiei pentru Muncă din landurile Niedersachsen şi Bremen. Declaraţiile sale sunt susţinute de cifre. În cele două landuri numărul românilor a crescut din decembrie 2013 până în iunie 2014 de la 2183 la 2488 de persoane.
Cuantum nesemnificativ
În schimb, presa centrală germană marşează pe un raport al Agenţiei pentru Muncă pe seama faptului că numărul de români şi bulgari beneficiari ai asigurării de bază Hartz IV a crescut cu aproape două treimi. “Migraţia sărăciei, numărul de beneficiari români şi bulgari de Hartz IV a crescut cu 65,9%”, notează la unison Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Die Zeit. În realitate, există 58.695 de români şi bulgari care beneficiază de asigurarea Hartz IV. Numărul reprezintă o creştere de la 0,6 la 1% din totalul beneficiarilor de Hartz IV din Germania.
Suplimentarea fondurilor financiare
În ciuda evidenţelor, Guvernul german pregăteşte măsuri drastice de sancţionare a imigranţilor din ţările UE, vizaţi fiind în special românii şi bulgarii. Ministrul de Interne al Germaniei, Thomas de Maizière (CDU), a avut o întrevedere cu un grup de imigranţi români în Dortmund. Aceştia i-au transmis că au venit să muncească şi nu concep întoarcerea acasă. La nivel naţional sunt extrem de afectate de aşa-zisa migraţie a sărăciei oraşele Dortmund, Duisburg, Offenbach şi Mannheim. În prima fază, Guvernul german va aproba alocarea sumei de 25 de milioane de euro către bugetele locale pentru combaterea acestui fenomen.
Expulzare şi interdicţie
La data de 27 august Guvernul german va înainta o serie de măsuri care să contracareze extinderea acestui fenomen şi să ofere opţiuni de soluţionare a problemelor. Astfel, autorităţile locale vor fi obligate să reanalizeze dosarele beneficiarilor de asigurări sociale, în special cele de Hartz IV. Persoanele care vor fi depistate cu falsuri vor fi expulzate şi li se va interzice reintrarea pe teritoriul Germaniei pe o perioadă nedeterminată. “Măsura este benefică împotriva celor care vin tocmai în acest scop în Germania. Realitatea este că mulţi vin cu speranţa că vor munci, dar ajung într-un final într-o astfel de situaţie”, susţine reprezentantul pe probleme sociale al autorităţilor din Dortmund, Birgit Zoerner.
Alocaţiile la control
Legea alocaţiei pentru copii urmează să fie modificată. Guvernul solicită analizarea tuturor dosarelor şi crearea unui contact cu autorităţile din ţara de origine pentru a verifica dacă nu cumva copilul încasează alocaţia în ambele ţări. Apoi, iniţiativa prevede şi analizarea posibilităţii de a nu mai plăti alocaţia pentru copiii care “nu există sau nu se află pe teritoriul Germaniei”. “La nivel de Dortmund, noi avem o iniţiativă în plus care prevede că acei copii care nu merg la şcoală să nu beneficieze de alocaţie. Pentru foarte multe familii acesta este singurul venit în Germania”, completează Zoerner.
Expulzare după şase luni
Poate cea mai dură iniţiativă este cea de a facilita expulzarea imigranţilor care nu şi-au găsit un loc de muncă timp de şase luni. După expirarea celor şase luni, imigranţii va fi obligaţi să se prezinte în faţa unei comisii de analiză. Dacă aceasta va ajunge la concluzia că nu are nici un fel de perspective de angajare în Germania, atunci urmează să fie expulzat. Guvernul ia în calcul chiar interzicerea de revenire în Germania pe o anumită perioadă. “Dacă îl expulzăm şi se întoarce a doua zi, ce am rezolvat? Pe de altă parte va fi foarte dificil să aplicăm această lege. Ea contravine legilor de bază ale Uniunii Europene privind libertatea de circulaţie”, susţine Zoerner.
Cu ochii pe munca la negru
O altă măsură prevede sporirea numărului de controale pe piaţa muncii pentru depistarea muncitorilor la negru. “Este o măsură benefică, dar nu ar trebui aplicată doar pentru români şi bulgari, ci pentru toate persoanele care activează pe piaţa muncii din Germania. Este o măsură care ar trebui să asigure concurenţa loială şi să stopeze o serie de abuzuri”, speră Zoerner. Frankfurter Allgemeine Zeitung notează însă că aceste controale vor viza în mod special oraşele afectate de migraţia sărăciei dinspre România şi Bulgaria, plecându-se de la premisa că sunt nişte focare ale muncii la negru.
Averile la control
O iniţiativă greu de implementat prevede ca autorităţile germane să verifice averile tuturor celor care solicită asigurări sociale în Germania. “De cele mai multe ori, aceştia deţin bani, case, maşini, terenuri, dar raportează în Germania că nu au nimic”, motivează reprezentanţii Guvernului, care plănuiesc în acest sens întărirea relaţiilor cu băncile naţionale prin intermediul consulatelor. O măsură dificil de implementat este şi cea privind blocarea mafiei închirierii de locuinţe. Autorităţile germane susţin că această mafie contribuie la extinderea migraţiei sărăciei. “Imigranţii sunt mulţumiţi cu un loc de dormit şi acceptă să stea câte zece într-o cameră de câţiva metri pătraţi. Aşa ajung să fie exploataţi de proprietarul clădiri care scapă de atenţia autorităţilor. Acest lucru urmează să se schimbe”, notează jurnaliştii de la FAZ.
