Glonţul care l-a ucis pe ben Laden valorează 50 de miliarde de dolari

Glonţul care l-a omorât pe teroristul numărul unu al lumii, Ossama ben Laden, valorează 50 de miliarde de dolari. Cu atât a crescut averea celor care au dolari în lumea întreagă imediat după anunţul asasinării lui Ossama, după ce luni dolarul s-a apreciat faţă de euro de la 1,4864 uni­tăţi, cu cât închisese tran­zac­ţi­o­narea luni noaptea, până la 1,4793. Apre­ci­e­rea a fost până aproape la nivelul mi­nim de acum 3 ani.

Procentual, creşterea a fost de 0,47% însă dacă aplicăm acest procent la cantitatea mondială de dolari aflaţi în circulaţie, obţinem în total o creştere a averii cu 48,4 miliarde de dolari. Suma este mai mare decât împrumutul de 20 de miliarde de euro pe care l-a luat România de la FMI şi este aproape cât infuziile de câte 25 de miliarde de dolari luate de behemoţii financiari Citigroup şi JPMorgan. Potrivit ultimelor raportări ale Fe­deral Reserve, în 2006 cantitatea de dolari care se revărsa în lume era de 10,3 trilioane de dolari, incluzând aici atât bancnotele şi monezile, cât şi depozitele, cecurile, fondurile mu­tu­a­le şi unele instrumente financiare. Sentimentul de încredere dat de veste a fost atât de mare încât Christine Lagarde, ministra franceză de Finanţe, declara că ar putea acce­lera creşterea economică a SUA. "Eco­no­mia SUA este ca poporul american. Reacţionează foarte rapid, po­zitiv sau negativ. Nu m-ar surprinde dacă acest eveniment ar determina o creştere a încrederii", a spus Lagarde la postul de televiziune France 2. Totuşi, există multe alte active şi bunuri din lume care se tran­zac­ţi­o­nează exclusiv în dolari, precum imobiliarele din SUA, dar şi o serie de mărfuri de pe planetă, precum pe­tro­lul, gazele naturale sau cerealele.

Acestea au scăzut, însă, pe bursele de mărfuri, după ce dolarul s-a în­tărit în lume. "Vestea decesului tero­ris­tului Ossama ben Laden a ridicat dolarul azi (luni – n.r.)", scria firma de cercetare DailyFX într-un raport.

Dolarul este afectat de programul american de cumpărare de către Fe­deral Reserve a unor certificate de Trezorerie în valoare de 600 de mi­liarde de dolari. Mai multe state din lume, printre care China, Brazilia şi Germania au acuzat SUA că îşi deva­luează dolarul pentru ca exporturile acestora să fie mai competitive. SUA, la rândul lor, susţin alături de FMI şi alte state occidentale că China îşi ţine intenţionat yuanul la niveluri foarte joase pentru a stimula exporturile.

Anul trecut, Brazilia avertiza că lumea se află în pragul unui "război monetar". Cu nişte ore bune înainte ca ves­tea morţii lui ben Laden să impulsioneze piaţa financiară, într-o în­că­pere din Casa Albă, preşedintele american şi echipa sa urmăreau aproape fără să respire operaţiunea din Pakistan. O urmăreau în timp real, graţie imaginilor filmate de o mini-cameră de pe casca unuia dintre membrii comandoului şi transmise prin satelit. Casa Albă a dat publicităţii fotografii realizate chiar în momentele în care preşedintele Barack Obama, secretarul de Stat Hillary Clinton şi alţi membri ai administraţiei americane aflaţi în sala de criză urmăreau desfăşurarea intervenţiei. "Aceste momente au fost fără îndoială cele mai tulburătoare din viaţa acestor persoane care s-au re­u­nit ieri aici", a declarat John Brennan, consilierul lui Obama pentru combaterea terorismului. În cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, Brennan a dezvăluit câteva detalii despre asaltul asupra vilei din Abbottabad, la nord de Islamabad, unde se ascundea ben Laden. "Minutele erau lungi ca nişte zile, iar preşedintele era foarte îngrijorat de securitatea echipelor noastre" de pe teren, şi-a amintit Brennan, fost membru al CIA. Tensiunea a atins apogeul în mo­mentul în care unul dintre elicop­tere a căzut în plină operaţiune. "Când acest elicopter a fost imobili­zat a fost necesară tre­cerea la un plan de rezervă. Şi au fă­cut acest lucru fără dificultate", a de­clarat Brennan. Întrebat care a fost re­ac­ţia lui Obama la încheierea misi­u­nii, Brennan a răspuns: "L-am prins".

O victorie publică istorică pentru CIA şi Leon Panetta
Succesul Agenţiei Centrale de Informaţii în operaţiunea de eliminare a lui Ossama ben Laden este amplu dezbătut în presa din toate colţurile lumii. Revista americană Time scrie că Leon Panetta, actualul director al CIA, poate pleca liniştit. Aflat în plină glorie, Panetta va fi mutat de la CIA la Pentagon, în locul ministrului Robert Gates, printr-o decizie anunţată în a doua jumătate a lui aprilie şi care urmează să fie aplicată "în această vară". Agenţia nu va fi lăsată pe mâinile unor ne­pro­fe­si­o­nişti. Nu s-a întâmplat asta niciodată. Surse citate de televiziunile americane ABC şi NBC spun că la condu­cerea CIA va veni nimeni altul decât David Petraeus, actualul comandant al forţelor coaliţiei în Afganistan.

Mişcările pe tabla de şah a Ad­mi­nistraţiei americane sunt gândite migălos, cu mult timp înainte. Nimic nu e întâmplător. Faptul că CIA s-a încununat de succes – unul dintre puţinele făcute publice în ultimii ani – este rezultatul unei munci profesioniste, desfăşurate, e drept, pe parcursul a zece ani. De altfel, aminteşte revista americană Time, CIA a fost aspru criticată imediat după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, pentru care a plătit cu viaţa Ben Laden. Înainte de "marţea neagră", spun criticii, Agenţia nu a reuşit să pună cap la cap unele informaţii pe care le deţinea pentru a prevedea o asemenea ameninţare teroristă de proporţii.

Au urmat ani în care Agen­ţia a fost mustrată pentru incapacitatea de a-l găsi şi ucide pe Ben La­den, pe capul căruia americanii oferiseră zeci de milioane de dolari.
Venise timpul ca CIA să revină pe scena publică cu o piesă de rezistenţă. Şeful agenţiei, Leon Panetta, este cel care a purtat responsabilitatea întregii operaţiuni. Oficiali americani citaţi de AFP au arătat că forţele Seals pot fi puse la dispoziţia CIA în astfel de situaţii.

Ca director al CIA, Panetta re­u­şise încă dinaintea operaţiunii Ge­ro­nimo să aducă stabilitate în interio­rul agenţiei şi să îi refacă o parte din credibilitatea pierdută în anii predecenţi. Leon Panetta a reuşit şi să îşi con­serve propria imagine pe parcursul unor momente dificile.

Cel mai concludent exemplul este cel al operaţiunii ratate în Afganistan, din decembrie 2009, când şapte agenţi ai CIA au murit din pricina unui agent dublu care a dus la îndeplinire un atentat sinucigaş.

Pakistanul se apără cu mâinile goale
Autorităţile pakistaneze au răs­puns acuzaţiilor privind lipsa de colaborare cu partea americană în ceea ce priveşte depistarea şi capturarea lui Ossama ben Laden. Până la urmă, cel mai căutat om de pe Planetă se ascundea în Pakistan de cel puţin cinci, şase ani, fără ca nimeni să-i deconspire poziţia. În timp ce preşedintele pakistanez Asif Ali Zardari spunea, anii trecuţi, că ben Laden trăia în peşteri prin munţii din Afganistan, temutul terorist îşi ducea zilele, alături de familie şi prieteni, într-o zonă rezidenţială, chiar în Pakistan, într-o vilă estimată la peste un milion de dolari.
"Deşi evenimentele de duminică (1 mai – n.n.) nu au fost rodul unei operaţiuni comune, un deceniu de coperare şi de parteneriat între Statele Unite şi Pakistan a condus la eliminarea lui Ossama ben Laden, un sinonim al ameninţării permanente contra lumii civilizate", a declarat Asif Ali Zardari într-un articol publicat de cotidia­nul Washington Post. Preşedintele nu a dat mai multe lămuriri – nu a vorbit, de exemplu, despre faptul că Ben Laden a trăit jumătate de deceniu, fără să fie reperat, la Abbottabad (la 80 de kilometri de capitala Islamabad), o staţiune populară, alături de generali în rezervă pakistanezi. Potrivit ambasadorului Pakistanului în Statele Unite, Islamabadul va lansa "o anchetă completă" privind eşecurile serviciilor secrete pakis­taneze de a-l găsi pe ben Laden. Pe de altă parte, surse americane citate de presa eu­ro­peană au pre­ci­zat ieri că s-a decis închiderea ambasadei şi a consulatelor Sta­telor Unite în Pa­kistan. Măsura este luată doar pentru public "până la noi ordine". Reprezentanţele diplomaţiei americane "vor ră­mâne deschise pen­tru toate celelalte afaceri şi pentru servicii de ur­gen­ţă ale ce­tă­ţe­nilor americani", au precizat surse americane. (Anca Aldea)