Greceanîi a prejudiciat statul moldovean cu zeci de milioane de dolari

Principalul candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, actualul premier Zinaida Greceanîi, a prejudiciat, pe parcursul activităţii sale, bugetul de stat cu zeci de milioane de dolari, scrie publicaţia Jurnal de Chişinău, care prezintă 'biografia necunoscută' a Zinaidei Greceanîi.

Potrivit publicaţiei, citată de Agerpres, familia Zinaidei Greceanîi a revenit în satul de baştină Cotiujeni, raionul Briceni din nordul Republicii Moldova în 1968. Casa acesteia a fost naţionalizată şi transformată în maternitate, iar membrii familiei 'au trăit pe unde au apucat, până au construit un serai mare', povesteşte o rudă îndepărtată a Zinaidei Greceanîi, care precizează că oficialul nu a făcut parte din cultul Martorii lui Iehova.

'Zâna tatei', cum o dezmierda tatăl ei, Petrea Bujor, este caracterizată ca o elevă sârguincioasă şi ascultătoare de către diriginta Maria Moroşan. 'A venit în clasa a 6-a, din Rusia, o fetiţă exemplară, care nu ştia chiar bine limba, dar a învăţat-o singurică repede', susţine Maria Moroşan. 'Era o fetiţă tare cuminte şi tare ascultătoare. Făcea tot ce îi spuneai', a mai menţionat profesoara.

Jurnal de Chişinău mai scrie că, pe parcursul activităţii sale în funcţia de ministru al finanţelor, dar şi în cea de premier, Greceanîi a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei.

Zinaida Greceanîi este acuzată că se face vinovată de pierderea de către Republica Moldova la CEDO a mai multe dosare de milioane de euro, potrivit ziarului citat. Unul dintre cele mai recente în acest sens este dosarul 'Oferta Plus': în anul 2008, R. Moldova a plătit o penalizare de 2,5 milioane de euro companiei 'Oferta Plus', unul dintre vinovaţii de această pierdere fiind Ministerul Finanţelor, condus în acel timp de Zinaida Greceanîi. Instituţia a refuzat să plătească companiei 'Oferta Plus' pentru energia electrică livrată de companie instituţiilor bugetare şi a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, solicitând revizuirea cauzei.

Ministerul Finanţelor (MF) a fost verificat în fiecare an de inspectorii Curţii de Conturi, iar în fiecare an, în rapoartele CC au fost identificate scutiri de impozite ce au prejudiciat bugetul, venituri ratate în urma unor acţiuni nejustificate ale MF, precum şi administrarea defectuoasă a Fondului de rezervă al Guvernului. Astfel, potrivit raportului Curţii, în anul 2002, când Zinaida Greceanîi a devenit ministru al Finanţelor, mai multe acţiuni ale MF au fost calificate ca fiind ilegale.

Fără nici un motiv, MF nu a achitat la timp un credit extern, ceea ce a prejudiciat bugetul cu 5,7 milioane de dolari, potrivit aceluiaşi articol. În 2004, din cauza unei proaste administrări, MF se face nevoit să plătească din nou penalităţi în valoare de 1,3 milioane dolari. De această dată, amenda vine de la faptul că în 2000 MF şi Vneşeconombank (Rusia) urmau să semneze un acord privind modalitatea efectuării plăţilor şi evidenţa conturilor, dar până în prezent acest acord n-a fost încheiat.

Autorii o acuză pe Greceanîi şi de protejarea anumitor agenţi economici. Astfel, la 15 mai 2008 Zinaida Greceanîi a semnat, în calitate de prim-ministru, o hotărâre secretă prin care Guvernul a repartizat 9.500 de tone de grâu, donate de Federaţia Rusă şi România Republicii Moldova ca ajutor umanitar întreprinderilor de Stat 'Combinatul de panificaţie' din Bălţi şi ÎS 'Franzeluţa' din Chişinău, discriminându-i astfel pe alţi agenţi economici şi susţinând crearea condiţiilor de concurenţă neloială.

Greceanîi, care îndeplineşte funcţia de premier din 31 martie 2008, a fost desemnată drept candidatul Partidului Comuniştilor (PCRM) la funcţia de preşedinte, la alegerile care se vor desfăşura în parlamentul de la Chişinău la 20 mai. (V.A.)