Grecia se răzbună violent pe austeritate

Centrul Atenei a fost, pe seară, teatrul unei bătălii urbane în adevăratul sens al cuvântului, între manifestanţi şi forţele de ordine, relatează Wall Street Journal. Mii de greci care manifestaseră paşnic în cursul dimineţii împotriva noilor măsuri de austeritate impuse de guvern, s-au ciocnit violent cu forţele de ordine, spre seară. Tineri purtând măşti de gaze sau de schiori au aruncat în poliţişti cu sticle umplute cu apă, cu pocnitori şi cu alte obiecte, poliţia contracarând atacurile lor cu gaze lacrimogene şi spray-uri cu piper, informează Wall Street Journal.

Poliţia a estimat că au fost aproximativ 20.000 de protestatari în Atena, în timp ce organizatorii  susţin că ar fi fost 30.000. Poliţia a subestimat însă amploarea violenţelor, raportând doar că au fost 24 de protestatri arestaţi şi doi poliţişti „răniţi uşor” în confruntările cu manifestanţii.

Protestele au survenit în contextul unei greve generale în Grecia, majoritatea serviciilor publice şi instituţiile statului, atât cele centrale, cât şi cele regionale, oprindu-şi activitatea. A fost una dintre cele mai mari demonstraţii de protest din Grecia, din lunile recente. Greva, a doua din acest an organizată de două mari uniuni sindicale din ţară, s-a desfăşurat „preventiv”, cu câteva zile înainte ca Guvernul grec să prezinte Parlamentului un pachet de noi măsuri de austeritate, ce urmăreşte o reducere a cheltuielilor publice cu 26 de miliarde de euro, precum şi o creştere a taxelor şi impozitelor în scopul reducerii deficitului bugetar.

„Aceste politici neoliberale şi barbare, care împing muncitorii şi întreaga societate în sărăcie, în folosul creditorilor şi al bancherilor, ne aduc înapoi, în secolul trecut”, a declarat uniunea sindicală din sectorul public, Adedy, într-un comunicat de presă.

Grecia, aflată în al treilea an de recesiune şi salvată de la faliment anul trecut, printr-un ajutor financiar de 110 miliarde de euro acordat de FMI şi UE, din care a primit până acum o jumătate, luptă din greu să ajungă pe linia de plutire. Salariile în sistemul bugetar şi pensiile au fost reduse cu aproximativ 25%, precum şi alte beneficii sociale, ceea ce a scăzut puterea de cumpărare a populaţiei, care sărăceşte pe zi ce trece. Guvernul grec e obligat să facă reforme economice, iar comunitatea europeană este îngrijorată de faptul că prăbuşirea Greciei ar destabiliza zona euro. La sfârşitul săptămânii trecute se prefigura un scandal de amploare între Grecia şi Germania, după ce cotidianul german Der Spigel publicase un articol în care dezvăluia că înalte oficialităţi elene, germane şi europene s-ar fi întâlnit în secret la Luxemboug, unde Grecia şi-ar fi exprimat intenţia de a părăsi „clubul” euro şi de a reveni la moneda naţională, drahma. Atena a şi declanşat o anchetă juridică preliminară împotriva publicaţiei germane, care nu a dezvăluit sursele de la care primise informaţia. Atât Grecia cât şi oficialităţile europene au dezminţit informaţiile publicate de Der Spiegel.  

Cu toate acestea, un recent sondaj de opinie arată că măsurile prevăzute de Guvernul elen se bucură de susţinere din partea populaţiei. 67.7% dintre greci sunt de părere că Guvernul trebuie să facă reforme economice, iar 63,% dintre cei intervievaţi susţin ideea privatizărilor şi alte măsuri de exploatare şi valorificare a proprietăţilor statului. 59,7% sunt pentru „abolirea” garanţiei funcţiilor pe viaţă pentru funcţionarii publici, potrivit unui sondaj publicat de ziarul de centru-stânga, Ethos. Un sondaj paralel, realizat de canalul privat de televiziune Mega arată că 60,3% dintre greci vor renegocierea datoriei ţării, iar 26% cred că e mai bine să se renunţe la noile măsuri de austeritate şi să se revină la moneda naţională.