Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anul 1968 a apărut în China un virus respirator care a provocat o epidemie de gripă la Hong Kong. Este vorba de virusul A (H3N2) și s-a răspândit în întreaga lume, făcând înconjurul planetei timp de un an și jumătate, relatează AFP.
În timp ce virusul gripei A (H3N2) a avut nevoie de multe luni pentru a ajunge din Asia în SUA şi în Europa, în anul 2020, coronavirusul a reuşit acest lucru în doar câteva săptămâni.
Gripa provocat circa un milion de decese, dintre care 50.000 în SUA şi 31.000 în Franţa.
"Oamenii erau aduşi pe targă într-o stare catastrofală. Mureau de hemoragie pulmonară, cu buzele cianotice, complet gri. Erau de toate vârstele, de 20, de 30, de 40 de ani şi mai mult", spune medicul specialist în boli infecţioase, Pierre Dellamonica, într-un articol publicat în 2005, în cotidianul Liberation.
Cadavrele erau depozitate în camerele din spatele spitalelor şi la morgi în perioada de vârf din Franţa, povestește istoricul Patrice Bourdelais.
Ziarele din acea vreme nu au dat importanță, nu au fost luate măsuri guvernamentale, nu au existat alerte medicale.
"Indiferenţa şi cuvintele frumoase au avut câştig de cauză în faţa unei posibile mobilizări", a spus Patrice Bourdelais, profesor titular al catedrei de "Populaţie, epidemie şi sănătate" la Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale (EHESS) din Franţa.
În perioada de vârf a epidemiei din Franţa, respectiv 18 decembrie 1969, ziarele menţionau o epidemie de gripă "staţionară" (Le Figaro) sau care "pare să regreseze" (Le Monde).
La acea vreme mediul sanitar, liderii politici, mass-media şi populaţia erau preocupați de progres, de vaccinurile şi antibioticele care făceau miracole, capabile să stăpânească tuberculoza, de exemplu.
În plus, sensibilitatea oamenilor în faţa morţii nu era aceeaşi ca în zilele noastre. "Cele 31.000 de victime ale gripei Hong Kong nu au creat scandaluri, au trecut chiar mai multe decenii neobservate", a comentat istoricul.
Abia în 2003 au fost publicate cercetările epidemiologului Antoine Flahault și a fost realizată o numărătoare a deceselor cauzate această în Franţa.
A fost perioada "Celor 30 de Ani Glorioşi", a boom-ului economic de după Cel Al Doilea Război Mondial.
Tensiunile internaţionale, marcate de războaie, precum cel din Vietnam, criza umanitară din Biafra, au permis o relativizare a suferinţelor asociate unei epidemii.
Prin comparație, epidemia provocată de virusul Covid-19 a eliminat orice alt subiect de pe agenda publică şi a provocat o paralizie uriaşă la nivel global. Sănătatea a devenit o preocupare individuală primordială.
Geograful Michel Lussault consideră că importanţa uriață acordată pandemiei de coronavirus reflectă amploarea bulversărilor asociate mondializării, un fenomen marcat de mobilităţi internaţionale extreme ce vizează mărfurile, oamenii şi informaţia.
Specialistul în boli infecţioase Philippe Sansonetti spune că propagarea internaţională a virrusului coincide cu densitatea curselor aeriene în emisfera nordică.
