Hosni Mubarak a demisionat

Hosni Mubarak a demisionat din funcţia de preşedinte al Egiptului.

Postul de televiziune a precizat că Mubarak a predat responsabilitatea conducerii ţării Consiliului Suprem al Armatei.

În Piaţa Tahrir, din Cairo, sutele de mii de manifestanţi, care s-au adunat în această zi de vineri în cea de-a 18-a zi de proteste, dar şi cea mai importantă dintre ele, a primit cu urale vestea demisiei preşedintelui, a cărui plecare de la putere o cereau din 25 ianuarie. Mulţimea flutură drapele egiptene şi îşi exprimă, în continuare, mulţumirea pentru această veste.

Unul dintre protestatarii din Piaţa Tahrir a declarat pentru BBC:”Am reuşit! Nu pot să cred! Mubarak, dictatorul, a plecat. Şi poporul egiptean va fi liber pentru totdeauna. Suntem atât de mândri! Toată lumea este fericită. Am suferit ani în şir şi acum, în fine, dictatorul a fugit. Ne vom aminti această zi întotdeauna”.

BBC a difuzat, în urmă cu câteva momente, textul complet al anunţului făcut de vicepreşedintele Omar Suleiman:” În numele lui Allah, cel Atotputernic şi Milostiv, cetăţeni, în aceste zile dificile prin care trece Egiptul, preşedintele Hosni Mubarak a decis să demisioneze din postul de preşedinte al republicii şi a însărcinat Consiliul Suprem al Forţelor Armate să administreze afacerile statului. Fie ca Allah să ne ajute pe toţi!”.

"Felul în care Mubarak îşi va face ieşirea de pe scena politică va transmite un semnal extrem de puternic întregii lumi arabe. Nici un lider arab nu vrea părăsească puterea umilit, în dizgraţie. Cu toţii vor rezista şi vor recurge la toate măsurile coercitive pe care le au la îndemână pentru a rămâne în funcţie. Egiptul va putea însă oferi un exemplu de schimbare paşnică a puterii, permiţându-i liderului său să plece într-un mod ce le va servi, de fapt, egiptenilor şi poziţiei pe care aceştia şi-au asumat-o de la începutul protestelor", comentează, pentru Huffington Post, Alon Ben-Mair, de la Universitatea New York.

Până la ora 20:00, singura reacţie a preşedintelui american, Barack Obama, cu privire la turnura evenimentelor din Cairo a fost: "Va trebui să aşteptăm şi să vedem ce se va întâmpla în continuare".

Mohamed ElBaradei: "Viaţa reîncepe pentru noi"
Personalitatea cea mai cunoscută a opoziţiei egiptene, Mohamed ElBaradei, a declarat  la postul de televiziune al-Jazeera că "Viaţa reîncepe pentru noi".
"Mesajul meu către poporul egiptean este că aţi câştigat libertatea (...). Să o folosim cât mai bine şi fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze", a adăugat el.

Elveţia blochează conturile lui Mubarak
Elveţia a blocat posibilele conturi ale lui Mosmi Mubarak, susţine un oficial al Ministerului de Externe de la Berna.
"Pot confirma că Elveţia a blocat posibilele active ale fostului preşedinte egiptean", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe al Elveţiei, citat de Reuters.
Oficialul elveţian a refuzat să menţioneze cuantumul valorilor blocate.

Ultimul "faraon” lasă Egiptul în ape tulburi
Mubarak a plecat, a lăsat ţara pe mâna armatei, dar nimeni nu poate spune exact ce va fi după el în "ţara piramidelor”. Egiptenii se trezesc astăzi în "dimineaţa de după” ... de după o "domnie” de 30 de ani a unui om forte, al cărui merit de necontestat a fost acela că a reuşit să menţină echilibrul într-o lume arabă dificilă şi, adesea, imprevizibilă.

Scenariul egiptean nu face excepţie de la lecţiile istoriei în astfel de cazuri. Ca în fiecare revoluţie, se ajunge într-un punct critic, din care se decide viitorul. Aici este marea întrebare : va fi Egiptul liber, democratic, independent şi neatârnat aşa cum şi-au dorit revoluţionarii care l-au scos din veşnicia dictaturii? Sau va face loc unui alt dictator, "de tip nou”, ceva mai liberal?

Deocamdată există un interimat, iar data din septembrie a alegerilor prezidenţiale pare să nu se fi schimbat. Un fost director pentru relaţii cu Orientul Mijlociu al Ministerului de Externe britanic, Adrew Green, avertiza că în Egipt va fi mai întâi haos, o "fază revoluţionară”. Fostul diplomat anticipează că, indiferent dacă democraţia va avea prioritate, "nu există nici o cale prin care egiptenii să producă într-un răstimp atât de scurt un guvern stabil şi echilibrat”.  De asemenea, Green a avertizat că Occidentul va pierde "stabilitatea” relaţiilor sale din lumea arabă, pe care a asigurat-o până acum Mubarak. Washingtonul,  principalul aliat occidental  al Egiptului, le-a îndemnat pe noile oficialităţi să treacă cât mai repede la reforme economice de amploare şi la schimbări politice importante, menite să orienteze Egiptul către alegeri libere şi democratice.

Pe de altă parte, Egiptul este cea mai populată ţară arabă şi principalul aliat al Occidentului. Or, potrivit analiştilor politici, o schimbare a regimului politic în acestă ţară va avea impact în primul rând chiar în lumea arabă. Va putea schimba din temelii şi tabla de şah a procesului de pace, şi aşa fragil, din regiune. Neîndoielnic, va avea impact şi asupra politicilor occidentale faţă de lumea arabă. Depinde cum - în bine sau în rău.

În Egipt, situaţia este, deocamdată, volatilă. Dacă se va isca haos, cum se întâmplă de obicei în naţiunile ieşite violent de sub dictaturi de zeci de ani, va începe lupta pentru putere. Se vor activa toate forţele şi se vor ridica tot felul de lideri – naţionalişti, islamişti, civili, militari ...