Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, dar şi alţi oficiali ucraineni, fac obiectul unui mandat de arestare pentru “crime în masă” împotriva civililor, a anunţat luni ministrul interimar de interne Arsen Avakov, pe contul său de Facebook.
În urma reizbucnirii confruntărilor la 18 februarie între manifestanţi şi poliţie, numărul morţilor în acţiunile de protest de la Kiev a crescut la peste 80, iar cel al răniţilor la circa 700.
Vitali Kliciko, liderul partidului Udar, a propus Radei Supreme (Parlamentul unicameral) să-şi creeze propria comisie de anchetă pentru investigarea acţiunilor preşedintelui Viktor Ianukovici, iar pentru mai multă obiectivitate a propus să fie invitaţi şi experţi străini în componenţa acestei comisii, informează agenţia de presă ITAR-TASS. În opinia sa, se impune declanşarea urmăririi penale împotriva figurilor marcante ale regimului Ianukovici. Udar insistă şi asupra examinării în Rada Supremă a proiectelor de lege privind ratificarea Statutului de la Roma privind Curtea Penală Internaţională (CPI) şi scoaterea trupelor antirevoltă Berkut în afara legii.
În acelaşi timp, deputatul independent Oleg Liaşko a iniţiat un proiect de lege privind interzicerea Partidului Regiunilor şi a celui comunist în Ucraina.
Vânătoare de vrăjitoare
Pe de altă parte, liderul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Tiagnibok, a propus suspendarea difuzării canalelor de televiziune ruse în Ucraina, pe motiv că prezintă “distorsionat şi denaturat ceea ce se întâmplă în Ucraina”.
În acest context, cei doi copreşedinţi ai misiunii de monitorizare a Parlamentului European (PE) în Ucraina, ex-preşedintele Aleksander Kwasniewski şi fostul şef al PE Pat Cox, a avertizat împotriva manifestărilor de răzbunare, făcând apel la asigurarea unei justiţii echitabile în cazul celor responsabili pentru moartea civililor în Ucraina.
Rusia priveşte cu indignare la ceea ce se întâmplă în Ucraina, denunţând tendinţa de folosire a metodelor dictatoriale şi teroriste.
Rusia e mânioasă
Premierul rus, Dmitri Medvedev, a pus sub semnul întrebării legitimitatea noii puteri din Ucraina după destituirea preşedintelui Ianukovici şi a apreciat că a o recunoaşte, aşa cum o fac occidentalii, este o aberaţie. În opinia sa, legitimitatea organelor puterii din fosta republică sovietică suscită dubii serioase. “Dacă se consideră ce cei care se plimbă prin Kiev cu măşti negre pe cap şi Kalaşnikovuri în mână sunt Guvernul, atunci ne va fi greu să lucrăm cu un astfel de Guvern”, a adăugat el.
UE, Polonia, Franţa şi Germania, precum şi SUA au recunoscut deciziile Parlamentului ucrainean, precizează AFP.
“Nu înţelegem ce se întâmplă acolo, este o adevărată ameninţare pentru interesele noastre, pentru vieţile şi sănătatea cetăţenilor noştri”, a mai spus Medvedev.
Privind acordurile economice semnate între Ucraina şi Rusia, el a declarat că acestea vor fi aplicate, evocând doar acordurile “constrângătoare din punct de vedere juridic”.
Ucraina speră că preţul pe care îl plăteşte pentru gazul rusesc nu se va schimba după înlăturarea din funcţia de preşedinte a lui Viktor Ianukovici, a declarat luni ministrul ucrainean al energiei Eduard Staviţki.
Evocând acordul privind gazele semnat în decembrie şi care prevede o scădere a preţurilor, Medvedev a utilizat o formulă diplomatică. “Deciziile din domeniul gazelor care au fost luate au termene concrete de punere în aplicare. Ce se va întâmpla când vor expira aceste termene rămâne de discutat cu şefii companiilor ucrainene şi cu Guvernul, dacă într-o zi va fi unul”, a spus el.
Temeri privind integritatea Ucrainei
AFP adaugă că temerile privind integritatea teritorială a Ucrainei se înmulţesc. Occidentalii se tem în special că din cauza crizei din ultimele luni s-a creat o prăpastie între Estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi Vestul naţionalist şi ucrainofon. În teren, regiunile mai apropiate de Moscova nu dau semne că ar vrea să se rupă.
Deocamdată, preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a exprimat în legătură cu dosarul ucrainean.
Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR), a declarat luni că Rusia - pe baze legale şi în deplină concordanţă cu legislaţia internaţională - poate să trimită trupe în Ucraina pentru protejarea Flotei ruse din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol (sud), informează RIA Novosti, preluată de Agerpres.
Controversatul lider ultranaţionalist a făcut o declaraţie în acest sens într-o conferinţă de presă susţinută în Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului federal rus).
“În locul lui Ianukovici, m-aş pune de acord cu liderii regiunilor din sud-estul ţării şi aş cere Rusiei să-mi asigure securitatea”, a afirmat Jirinovski, în opinia căruia chiar dacă Viktor Ianukovici nu mai este preşedintele întregii Ucraine, el ar putea, cel puţin, împiedica alegerile anticipate prevăzute pentru 25 mai. “Ianukovici este singurul preşedinte legitim în exerciţiu”, a spus Jirinovski, fără să ţină seama că liderul ucrainean, care a fost destituit de facto de Parlament, a fugit şi nu a mai apărut în public de sâmbătă, după mesajul video transmis de canal de televiziune din Doneţk în care denunţa o ''lovitură de stat'' la Kiev.
Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a subliniat luni, într-o intervenţie la CNN, că este foarte important ca noile autorităţi ucrainene să stabilească legături de cooperare cu Rusia, informează Ria Novosti. Acesta a subliniat că integritatea teritorială a Ucrainei nu trebuie în niciun caz încălcată.
Modelul finlandez
Într-un context în care Ucraina alunecă în haos, iar ameninţarea unei intervenţii ruseşti persistă, responsabilitatea Occidentului pentru obţinerea unui rezultat constructiv în această ţară devine tot mai evidentă, scrie Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate naţională în Administraţia preşedintelui american Jimmy Carter, într-un articol semnat în Financial Times.
Rusia poate încă arunca Ucraina într-un război civil distrugător şi periculos pe plan internaţional şi poate ulterior cere şi susţine secesiunea Crimeei şi a unora dintre zonele industriale din partea de est a ţării.
Putin poate alege să ignore faptul că o astfel de agresiune ar garanta ura pe termen lung din partea majorităţii ucrainenilor, indiferent de rezultatul pe termen scurt al unui război civil instigat de către Moscova.
O astfel de atitudine ar face însă ca visul nostalgic al lui Putin de a conduce o “Uniune eurasiatică” rusească să fie denunţat ca o idee bazată pe intimidare şi constrângere - o viziune nu foarte atractivă pentru niciuna dintre statele care şi-au dobândit recent independenţa, din fosta Uniune Sovietică.
Occidentul trebuie să joace un rol constructiv - crede Brzezinski - pentru a ţine sub control potenţiala explozie de violenţă regională dintr-o Ucraină instigată de Rusia, un efort ce va necesita măsuri concertate din partea SUA şi UE.
Statele Unite ar putea şi ar trebui să transmită clar preşedintelui Putin că sunt pregătite să îşi folosească influenţa pentru a se asigura că o Ucraină cu adevărat independentă şi teritorial nedivizată va continua faţă de Rusia o politică similară cu cea practicată atât de eficient de Finlanda: o vecinătate reciproc respectuoasă, cu ample relaţii economice cu Rusia şi restul UE, o abţinere de la participarea în orice alianţă militară considerată de Moscova drept ameninţătoare şi, în acelaşi timp, o extindere a relaţiilor cu Europa.
Pe scurt, scrie Brzezinski, modelul finlandez este ideal pentru Ucraina, UE şi Rusia, în orice scenariu mai larg est-vest.
