Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In Macedonia, recensamantul planificat pentru luna octombrie a fost anulat oficial. La baza esecului s-au aflat tensiunile dintre partenerii majori de la guvernare, VMRO-DPMNE a premierului Nikola Gruevski si Uniunea Democrata pentru Integrare (DUI) a lui Ali Ahmeti, dar mai ales faptul ca a cunoaste numarul de cetateni si ponderea comunitatilor etnice este o problema delicata si politizata, se arata intr-o analiza publicata de portalul Osservatorio sui Balcani in editia de miercuri.
Recensamantul, care a fost initiat la 1 octombrie, a fost intrerupt la 11 octombrie, cu patru zile inainte de data de finalizare programata si a fost demisa Comisia de Stat pentru Recensamant (SCC). Potrivit comunicatului de presa succint care invita toti operatorii sa-si inceteze munca, recensamantul a fost suspendat din cauza interpretarilor diferite date metodologiei sale, care nu putea garanta date semnificative.
Daca guvernul a incercat sa minimalizeze, opozitia a insistat asupra fiascoului politic si asupra despagubirilor financiare aferente. Social-democratii au cerut ca fiecare oficial guvernamental sa ramburseze 16.000 de euro, pentru a restitui cele 14 milioane de euro irosite.
Problema este in esenta etnico-politica: factiunea politica albaneza insista asupra unei metodologii de recensamant care sa asigure numararea emigrantilor albanezi, dintre care multi nu s-au mai intors in Macedonia de ani de zile. Dar potrivit metodologiei Eurostat, cei care se afla in strainatate de peste 12 luni nu sunt luati in calcul. Pe teren, acest lucru a generat haos. Albanezii au incercat sa-si maximizeze numarul, la fel si macedonenii, iar curand procesul a ajuns intr-un punct mort.
Dificultatile erau evidente chiar inainte de demararea operatiunii, care nu era certa cu cateva ore inainte de momentul programat. Lipsa unui consens politic clar, factorul principal al esecului, a creat un haos organizatoric. In momentul anularii lui, recensamantul de abia incepuse in regiuni intregi din Macedonia.
Esecul a fost mai ales politic si ar putea fi un indiciu de ruptura precoce a coalitiei dintre VMRO-DPMNE si DUI. De altfel, alegerile din 5 iunie au fost in mare parte legate de tensiuni din coalitie. In perioada premergatoare scrutinului, parteneriatul era pe cale de dezintegrare. Gruevski a mers la urne, pe langa pentru a-l invinge pe rivalul sau social-democrat Branko Crvenkovski si a-si prelungi mandatul, si cu ideea ca rezultatul votului ar fi putut produce o noua coalitie de guvernare. S-a intamplat acest lucru, dar in detrimentul VMRO, care a pierdut locuri in parlament, in timp ce DUI a dobandit o noua greutate in guvern.
Acum Ahmeti detine in mod clar o putere de negociere mai mare si vrea mai multa influenta. Recensamantul a fost un indiciu clar ca partenerii de guvernare nu au avut un acord specific cu privire la numaratoarea populatiei. Dupa cat se pare, s-au impotmolit la detalii. Oricare ar fi justificarea, decizia de suspendare a fost politica. Daca ar fi existat sprijinul partidelor, problemele organizatorice ar fi fost rezolvate.
Dupa conflictul etnic din 2001, acordul cadru de la Ohrid, care a pus capat ciocnirilor, a corelat drepturile colective pentru comunitatile etnice de cota lor din populatia totala, cu concesii importante legate de un prag de 20%. Acest lucru a agravat ulterior tensiunea dar recensamantul a fost intotdeauna puternic politizat. Dupa cel din 2002, a fost nevoie de luni de asteptare pana la publicarea rezultatelor. Recensamintele din anii '90 au fost problematice. Cel din 1991 a fost boicotat de albanezi si a fost repetat in 1994, cu rezultate aparent mai bune, desi unele comentarii sustin ca si acesta a suferit influente etnico-politice.
Sociologii doresc un recensamant care sa aduca informatii noi privind aspecte ale realitatii sociale intr-o tara in care lipsesc date valabile privind multe chestiuni importante. Dar pentru comunitatile etnice din Macedonia, a conta astazi politic este mai ales o chestiune de numere.
