Încă un an-doi pe tuşa Schengen

Reacţiile extrem de diferite pe care le-a provocat la Bucureşti şi Sofia demersul franco-german de amânare a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen au fost comentate pe larg în mass-media străine. Presa internaţională de ieri a consemnat iniţiativa celor două mari puteri europene, arătând că în interiorul Uniunii Europene (UE) va fi foarte dificil să se ajungă la unanimitatea necesară pentru luarea deciziei extinderii spaţiului Schengen.

Presa străină a remarcat existenţa unui al treilea stat care are de pierdut dacă demersul franco-german are câştig de cauză în decizia ce urmează a fi luată în ianuarie 2011. Este vorba despre Ungaria, ţară care va prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Miniştri al UE chiar în focurile acestei dezbateri.
O dezbatere de care Budapesta este interesată direct, întrucât intrarea României în Schengen ar însemna deplină libertate de mişcare şi pentru etnicii maghiari de pe teritoriul românesc.

BBC insistă pe faptul că România a condamnat decizia, în timp ce Bulgaria a promis "să facă tot posibilul" pentru a elimina îndoielile cu privire la aderarea sa la Schengen. "Apreciez că scrisoarea este un act de discriminare la adresa României", a fost poziţia asumată de preşedintele român, Traian Băsescu. "Suntem conştienţi că situaţia politică din unele ţări membre ale UE este complicată. Din acest motiv, vom face tot posibilul pentru a elimina orice îndoieli, inclusiv în domeniul sistemului judiciar şi al societăţii în ansamblu", a sunat reacţia Ministerului bulgar de Externe.

Decizia privind aderarea Ro­mâ­niei şi a Bulgariei la spaţiul Schengen urmează să fie luată la nivel po­li­tic de liderii statelor Uniunii Eu­ro­pene. Lucru subliniat ieri chiar de Co­misia Europeană, care a reiterat fap­tul că în procesul de pregătire pentru aderarea la spaţiul Schengen Executivul comunitar are doar un rol de observator. Echipele de evaluare sunt formate din experţi ai statelor membre, iar decizia finală este de com­petenţa statelor membre.

Din punctul de vedere al Comisiei Eu­ro­pene, Bulgaria şi România trebuie să îndeplinească toate criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit purtătorului de cuvânt al co­mi­sarului european pentru afaceri in­terne, care s-a ferit să comenteze conţinutul scrisorii franco-germane.
BBC reaminteşte faptul că experţi din state membre ale UE, care s-au deplasat în România şi Bulgaria, urmează să prezinte un raport în ia­nuarie, care va fi folosit de guvernele statelor membre pentru a lua o decizie cu privire la aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen. Documentul trebuie aprobat de membrii Schengen în unanimitate.

Potrivit Euronews, spaţiul de că­lă­torie fără paşaport al Europei nu se va deschide pentru Bulgaria şi Ro­mâ­nia, aşa cum au sperat aceste ţări. Franţa şi Germania au menţionat pre­o­cupări cu privire la gestionarea frontierelor şi la politica azilului. Şansa celor doi membri săraci ai UE este luna martie 2011, aminteşte Euronews.

Publicaţia Monsters and Critics face trimitere la rezervele cu care s-a realizat extinderea UE de la 1 ianua­rie 2007, care a inclus România şi Bulgaria, apreciind că situaţia creată acum este doar un efect al nivelului slab de pregătire pe care cele două sta­te îl înregistrau încă înainte de ade­rare. Cele mai importante – co­rup­ţia persistentă şi criminalitatea organizată.

„Franţa rămâne îngrijorată de po­ten­­ţialul aflux de romi din Ro­mâ­nia şi Bulgaria, în cazul deschiderii to­ta­­le a graniţelor, în timp ce Germania ar fi preocupată de efectul asupra imi­­graţiei. Includerea României şi Bul­­gariei în Schengen ar deschide un pod terestru pentru emigranţii turci, care ar putea intra pe terito­riul UE fie direct prin Bulgaria, fie pe la gra­niţa cu Grecia”, scrie şi Financial Times.

Ziarul francez Le Figaro subliniază că miniştrii de Interne francez şi german au notificat Comisia Europeană că nu ar aproba intrarea Ro­mâniei şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Decizia trebuie luată în unani­mi­tate de către statele membre numai că nu există unanimitate, comentează Le Figaro.

Luările de poziţii ale Franţei şi Ger­ma­niei înseamnă încă de pe acum că intrarea Bulgariei şi România în Schengen va fi amânată, consideră Le Figaro, care adaugă că, în Ro­mâ­nia, reacţia a fost imediată. Preşedintele Traian Băsescu a apreciat că de­ci­zia Franţei şi Gemaniei este „un act de discriminare” împotriva ţării sale.

După expulzarea romilor din Franţa pe care Ungaria, care va deţine viitoarea preşedinţie a UE, şi-a propus să-i ajute – decizia Parisului era previzibilă, comentează cotidianul spaniol ABC. Pentru unii este vorba despre o nouă demonstraţie de forţă a axei franco-germane, pentru alţii este pur şi simplu consecinţa directă a deciziei din vara trecută de ex­pul­zare a mii de romi din Franţa, cărora Schengen le-ar conferi dreptul de a reveni fără să fie nevoiţi măcar să prezinte buletinul de identitate.

Cu includerea Germaniei în dez­ba­tere, nu numai că se întăreşte axa Paris-Berlin, dar se şi înmulţesc con­diţiile impuse pentru ca aceste două ţări, cu cele mai mari întârzieri în in­te­grarea lor, să ajungă la un stadiu de normalitate în interiorul UE, ada­u­gă sursa citată de Agerpres. „Ar pu­tea fi, totodată, şi un mesaj indirect adresat Turciei şi aspiraţiilor sale de a continua negocierile de aderare la Uniune. Deocamdată, dosarul turc se află la uşa... congelatorului”, notează ABC.

Presa străină analizează şi situaţia delicată în care se află, în acest context, Ungaria, ţara care urmează să preia, în ianuarie 2011, preşedinţia prin rotaţie a UE. Una dintre priori­tă­ţile anunţate ale Budapesta, pe du­ra­ta „mandatului” de şase luni la con­d­ucerea Consiliului de Miniştri al UE, este să sprijine România şi Bulga­ria pentru a intra în „zona fără pa­şa­poar­te a UE” în martie 2011. Poziţia franco-germană se potriveşte ca nuca-n perete cu planurile Ungariei de a deschide porţile Schengen mi­no­ri­tăţii maghiare aflate în România. „De­oarece este necesar un acord una­nim al ţărilor membre UE pentru aderarea la spaţiul Schengen, po­zi­ţia franco-germană va determina un nou calendar, afirmă diplomaţii. Această situaţie va fi însă deosebit de dezamăgitoare pentru Ungaria, care preia preşedinţia UE la 1 ianua­rie şi care speră să refacă relaţiile dintre «vechile» state membre, ca Germania şi Franţa, şi cele nou intrate în blocul comunitar, în principal din estul Europei”, scrie Financial Times.

Un an-doi „pe tuşă”
Aderarea României la Schengen în martie 2011 este „foarte puţin pro­babilă”, este de părere consilierul prezidenţial pentru Afaceri Eu­ro­pe­ne, Leonard Orban (foto). Fostul co­misar european a declarat, la RFI România, că nu exclude amânarea aderării cu un an sau doi, dar că au­to­rităţile române nu depun armele după demersul Franţei şi al Germa­ni­ei. „Nu s-a pus problema unui plan B. Ce poţi să faci în momentul de faţă e să încerci să limitezi la maximum pe­ri­oada de amânare a aderării la spa­ţiul Schengen. Mai mult, e clar că nu se poate face. Este o bătălie pe care trebuie să continuăm să o ducem”, a spus Orban. Consilierul prezidenţial a atras aten­ţia şi asupra contextului complicat: „Pe de o parte, există re­zis­tenţa unor state membre cu pri­vi­re la aderarea în martie 2011 a Ro­mâ­­­niei şi a Bulgariei la spaţiul Schen­­gen, pe de altă parte, există şi anumite dificultăţi în pregătirea pen­tru aderarea la Schengen, de par­tea cealaltă, nu la noi”.

O amâ­na­re nu va face decât să accentueze re­zer­vele deja existente, mai crede Or­ban, „Nu este foarte clar dacă rezistenţa care există în momentul de faţă a unor state membre legată de adera­rea la spaţiul Schengen se va atenua sau va dispărea. Contextul va deveni din ce în ce mai nefavorabil atât din punct de vedere, să zic, al calendarului electoral, cât şi al dezbaterilor la nivelul Uniunii Europene, care, în mod cert, influenţează întregul proces. Haideţi să ne gândim că, de exem­plu, în vară Comisia Europeană va face propunerea privind viitorul bu­get al Uniunii Europene, de de­par­te cel mai complicat şi cel mai dificil do­sar de negociat la nivel european şi este clar că în acel context lucrurile vor deveni mai puţin favorabile. De altfel, se conturează deja clar două tabere, o tabără în special a statelor net contributoare la bugetul UE, care insistă pentru limitarea cheltuielilor, şi altă tabără, din care face parte şi Ro­mâ­nia, care insistă în continuare pe finanţări importante pentru po­liti­ca de coeziune şi politica agricolă co­mu­nă. Deja se sesizează, deşi procesul nu a început, această diferenţă pu­ter­nică de opinii”, a explicat oficialul.