Iranul, forțat de SUA să suspende prevederi ale acordului nuclear

Iranul a renunțat la o parte dintre angajamentele asumate în cadrul acordului nuclear internațional încheiat în 2015, la un an de la retragerea unilaterală a SUA din acest tratat. Teheranul i-a informat pe ceilalți semnatari ai acordului –Franța, Germania, Rusia, China și Marea Britanie- în privința deciziei sale, ieri dimineață.

Pe un ton solemn, președintele iranian, Hassan Rouhani, a anunțat că a decis să suspende două dintre prevederile tratatului și anume vânzarea surplusului de uraniu îmbogățit și de apă grea. Rezervele de uraniu și apă grea vor rămâne în Iran și nu vor mai fi vândute în străinătate, așa cum stipula acordul, a explicat liderul de la Teheran. Prin vânzarea acestui surplus, iranienii puteau să continue generarea de energie nucleară necesară consumului civil, iar ceilalți semnatari ai înțelegerii se asigurau că Teheranul nu poate dezvolta arme nucleare. În același timp, Rouhani a amenințat cu reluarea producției de uraniu îmbogățit la un nivel superior, în termen de 60 de zile. Ultimatumul a fost dat atât celor trei mari puteri europene, cât și Rusiei și Chinei, pentru ca acestea să-și onoreze obligațiile financiare și în domeniul petrolier, pe care și le-au asumat prin semnarea acordului, scrie BBC. Dacă statele rămase în tratat vor face acest lucru, Iranul va relua vânzările surplusului de uraniu îmbogățit și de apă grea. Dacă semnatarii nu-și vor îndeplini obligațiile și vor alege să urmeze sancțiunile americane, Teheranul va crește nivelul de îmbogățire a uraniului, plafonat în momentul de față, și va începe dezvoltarea reactorului pentru apă grea din Arak, pe baza planurilor existente înaintea încheierii înțelegerii din 2015. În această ipoteză nedorită, a mai spus Rouhani, Iranul va mai suspenda și alte prevederi ale tratatului. Teheranul dorește revenirea la situația anterioară reintroducerii sancțiunilor americane, adică la ridicarea obstacolelor din calea tranzacțiilor cu sistemul bancar iranian și a vânzărilor de petrol. Prin tratat, Iranul se angajează să-și limiteze activităţile atomice, timp de un deceniu, în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale. Anul trecut, însă, șeful Casei Albe, Donald Trump, a retras unilateral SUA din acordul nuclear internațional cu Iranul, pe care l-a ridiculizat cu vehemență încă de la începutul președinției sale, calificându-l drept „cea mai proastă înțelegere din istorie”. Trump susține că tratatul a fost negociat astfel încât să permită Teheranului să-și continue programul de rachete capabile să transporte ogive nucleare și, în același timp, nu-i oprește pe iranieni să finanțeze terorismul în Orientul Mijlociu, destabilizând astfel întreaga regiune. De atunci, el încearcă să-i convingă pe europeni să renegocieze textul tratatului pentru a opri programul balistic al Teheranului. Mai mult, după ce a anunțat că a oprit derogările pentru țările care cumpără încă petrol iranian, pentru a reduce la zero exporturile Teheranului, și a inclus pe lista neagră a terorismului unitatea de elită a armatei republicii islamice, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Iranului, trimițând în Orientul Mijlociu un grup naval de luptă și bombardiere.

Dilema europenilor

În contextul presiunilor economice cu care Iranul se confruntă după reluarea sacțiunilor americane, decizia lui Rouhani pare una normală. El vrea să forțeze mâna celorlalți semnatari pentru deblocarea situației. Dacă opțiunile Chinei și Rusiei sunt clare, europenii sunt însă prinși între Iran și Casa Albă. Amenințați de sancțiunile americane și ultimatumul iranian, ei trebuie să decidă acum dacă vor mai respecta un acord, în condițiile în care Iranul renunță la o parte din prevederile sale, iar SUA insistă că, în această privință, nu există cale de mijloc.

În ianuarie, Marea Britanie, Germania și Franța au pus la cale un nou mecanism de plată, ce permite derularea de afaceri cu Iranul, prin evitarea sancțiunilor americane.