Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autorităţile franceze au întins la maximum nervii Guvernului italian, care încearcă să scape de refugiaţii africani sosiţi în Peninsulă, dându-le permise cu care, teoretic, pot circula liber în spaţiul Schengen. Deocamdată, remarcă presa italiană, numai România a arătat deschidere şi înţelegere pentru problema prin care trece Italia cu refugiaţii africani. Şi asta după ce preşedintele Traian Băsescu l-a sunat săptămâna trecută pe premierul Silvio Berlusconi, pentru a-l informa că ţara noastră e gata să primească
200 de refugiaţi. Artista Ramona Bădescu a anunţat ieri în presa italiană că e "mândră" de disponibilitatea Guvernului român de a primi 200 de emigranţi tunisieni, ca răspuns la apelul lansat de Italia. Mai mult, Bădescu susţine că gestul României trebuie să fie "un exemplu pentru toate ţările UE".
Autorităţile de la Paris nu sunt însă nici pe departe dispuse la gesturi de bunăvoinţă. Duminică, francezii au blocat trenurile care făceau legătura între localitatea italiană Ventimiglia şi Coasta de Azur, trenuri în care intenţionau să se urce sute de refugiaţi tunisieni. Măsura a deranjat Guvernul italian, mai ales că gestul francezilor n-a fost considerat de Comisia Europeană o violare a normelor europene. Franţa a susţinut că decizia sa a fost luată pentru a împiedica aproximativ 300 de persoane, militanţi de stânga francezi şi italieni, care se adunaseră la Ventimiglia pentru a-i susţine pe refugiaţi, să provoace tulburări.
"Statele membre au responsabilitatea de a evalua gravitatea ameninţărilor la ordinea publică, ce pot, în cazuri excepţionale, să permită reintroducerea controalelor la frontieră, prevăzută în articolul 24 al Codului", a anunţat purtătoarea de cuvânt a comisarului UE pentru afaceri interne.
Gestul francezilor a fost văzut ca o nouă umilinţă servită Italiei de Hexagon. Ministrul de Externe de la Roma, Franco Frattini, l-a însărcinat pe ambasadorul italian la Paris să comunice cât de contrariată este Italia şi să ceară explicaţii vizavi de "măsurile ilegitime care violează în mod clar principiile europene".
Reprezentanţii Ligii Nordului, formaţiune de dreaptă aflată la guvernare în Italia alături de partidul lui Berlusconi, au avut o reacţie şi mai dură. Liga, din care face parte şi ministrul de Interne italian, a propus boicotarea produselor franceze.
Poziţia miniştrilor de Interne şi de Externe din Italia nu a fost însă întotdeauna binevoitoare cu imigranţii. Iar principala comunitate străină care a căzut victimă declaraţiilor celor doi a fost chiar cea a românilor care trăiesc în Italia.
În februarie 2009, la o întâlnire cu ministrul român de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, Franco Frattini cerea României să-şi ţină infractorii acasă, adică să-i împiedice pe cetăţenii cu cazier să iasă din ţară.
Anul trecut, autorităţile de la Roma se arătau îngrijorate de perspectiva intrării României în Schengen şi îşi propuneau să lanseze o legislaţie care le-ar fi permis să-i expulzeze mai rapid pe români. Ministrul de Interne, Roberto Maroni, a avut şi el numeroase "scăpări" în ceea ce-i priveşte pe români. În urmă cu doi ani, el susţinea că cei mai mulţi infractori din Italia provin din rândul comunităţii româneşti, lucru contrazis de statistici.
Mai mult decât atât, vara trecută, când Franţa trimitea în România avioane pline cu romi, Roberto Maroni declara nu numai că susţine măsurile pe care preşedintele francez le-a "copiat" de la Italia, dar şi că intenţionează să adopte o politică mai dură decât cea a Hexagonului în privinţa romilor, dar şi a comunitarilor în general.
Un lucru este cert: inimile Franţei şi Italiei nu mai bat la unison ca în 2010, când, aflaţi la Tripoli, în vizită la Muammar Gadaffi, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, şi ministrul italian de Externe, Franco Frattini, au căzut de acord la o cola că măsura Hexagonului de a-i expulza pe romii români este una excelentă.
