Japonia, ca după al doilea război mondial

Peste 10.000 de victime, peste cinci milioane de oameni rămăşi fără curent electric, sute de mii de persoane evacuate, probleme tot mai mari cu alimentarea cu apă potabilă şi riscul ca o a doua explozie să aibă loc la o centrală nucleară. Seismul produs vineri, a cărui magnitudine a fost revizuită de la 8,8 la 9 grade, a aruncat Japonia în cea mai gravă criză de la al doilea război mondial. Formularea, aproape apocaliptică într-o ţară unde reprezentanţii autorităţilor se exprimă clar şi concis, fără "tuşee" metaforice şi evitând să provoace îngrijorare populaţiei, îi aparţine tocmai premierului de la Tokio. Într-un discurs în care a informat populaţia cu privire la situaţia "din teren" şi la măsurile ce sunt şi urmează să fie luate pentru a dimi­nua impactul ca­tastrofei de joi, prim-mi­nistrul Naoto Kan a prezentat o ima­gine extrem de sumbră asupra consecinţelor cutremurului şi ale va­lului tsunami care i-a urmat.

Citeşte aici totul despre devastatorul cutremur din Japonia

Kan i-a avertizat pe japonezi că se vor confrunta cu întreruperi masive ale alimentării cu energie electrică, întucât "reţelele companiilor de electricitate Tokio Electric Power şi Tohoku Electric Power se află în situaţii extrem de dificile din punctul de vedere al aprovizionării". În acest context, Guvernul nipon va auto­riza planificarea întreruperii prin rotaţie a electricităţii, pentru a evita avariile imprevizibile. Despre situaţia de la centrala Fukushima, unde un reactor a explodat sâmbătă, premierul a spus că "situaţia continuă să fie gravă". "Au fost eliberate radiaţii în aer, dar nu există informaţii potrivit cărora a fost eliberata o cantitate mare", a adăugat Naoto Kan.

Vestea bună adusă de premier este că peste 12.000 de persoane au fost salvate din zonele sinistrate s­i­tuate pe coasta Oceanului Pacific. Japonia a mobilizat 50.000 de militari şi membri ai serviciilor de intervenţie pentru a acorda asistenţă su­pra­vie­ţuitorilor cutremurului devastator de vineri, urmat de un tsunami de proporţii. Forţele de Autoapărare ja­po­neze sunt integral mobilizate şi au în­ceput intervenţiile în masă sâm­bă­tă, cu 300 de avioane, 20 de dis­tru­gă­toare şi alte tipuri de nave şi 25 de avioane de recunoaştere.

Pericol de topire la două reactoare
Până ieri după-amiază nu existau informaţii oficiale despre pericolul creşterii radiaţiilor nucleare în atmosferă. Totuşi, guvernul japonez a anunţat că la două dintre reactoarele nucleare din ţară ar exista "un pericol de topire". Secretarul-şef al Guvernului, Yukio Edano, le-a declarat reporterilor că oficialităţile nipone nu cunosc deocamdată dacă s-au produs asemenea "topiri" la reactoarele 1 şi 3 din complexul nuclear Fukushima Daiichi, situat la 260 de kilometri la nord de Tokio, informează CNN. În încercarea de a răci materialul radioactiv şi a reduce presiunea în aceste reactoare, Edano a precizat că autorităţile japoneze au reacţionat, presupunând de la bun început că materialul radioactiv se topeşte. Acest proces "se petrece în interiorul reactorului. Nu putem vedea. Am presupus că topirea s-ar fi produs deja la reactorul numărul 1 (...) Şi pentru reactorul numărul 3 am presupus la fel şi am luat aceleaşi măsuri", a adăugat secretarul Guvernului.

Declaraţii prudente
Topirea materialului nuclear este o pierdere catastrofală pentru "miezul" reactorului şi ar duce la ema­naţii radioactive care s-ar răs­pândi pe suprafeţe imense. Spe­cia­liştii care nu s-au putut apropia de nucleul reactoarelor aflate în pericol de explozie au măsurat sâmbătă noaptea nivelul de izotopi radioactivi din jurul reactoarelor şi au constatat unele creşteri uşoare ale concentraţiei de cesiu şi iod, după cum a informat di­rectorul biroului  Agenţiei Inter­na­ţionale pentru Afaceri Externe, Toshihiro Bannai. El a adăugat că, din datele obţinute până acum, nu ar exista posibilitatea producerii unui dezastru nuclear. Nici Edano nu a prezentat vreun scena­riu de alarmă, bazându-şi optimismul pe rezultatele măsurătorilor nivelului de radioacti­vitate din exteriorul complexului nu­clear. "Continuăm să măsurăm ra­dia­ţiile, situaţia se află sub control", a declarat Edano, dar nu fără a preciza că nouă perosoane din zona ra­dioactivă au fost identificate pozitiv cu radioactivitate la nivelul pielii şi al hainelor purtate, medicii urmând să investigheze dacă radiaţiile au avut un impact şi în organismul lor.
Autorităţile nipone s-au pregătit şi pentru distribuirea de pastile de iod locuitorilor din zonele susceptibile de radioactivitate crescută. Iodul ingerat împiedică glanda troidă să preia iodul radioactiv din atmosferă.

Apă de mare şi bor
Problemele la complexul Daiichi au apărut după ce seismul a forţat închiderea automată a reactoarelor nucleare, oprind şi sistemul automat de răcire a acestora. A venit apoi valul devastator, care a "măturat" şi gene­ratoarele de rezervă, care pompau apa în unitatea reactorului cu combustibilul nuclear. Specialiştii au pompat apă de mare şi bor (element chimic) pentru a împiedica su­pra­încălzirea materialului nuclear şi reacţiile chimice ale acestuia, ce ar fi putut declanşa o explozie nucleară de proporţii. Prezenţa cesiului este cea mai îngrijorătoare, deoarece acest element chimic, cesium 137, rămâne activ pe o perioadă de până la 600 de ani şi provoacă diferite forme de cancer.

Specialiştii internaţionali au mai vehiculat ipoteza celui mai grav scenariu, acela în care reactoarele ar putea ceda şi radioactivitatea s-ar răspândi în atmosferă şi în apă. Autorităţile nipone au dat însă asi­gurări că aşa ceva nu se va produce, pentru că situaţia se află sub control, şi că nu se va repeta cazul "Cernobîl", chiar dacă în zonă nivelul radiaţilor este crescut.

Japonia depinde foarte mult de energia nucleară, având până acum 54 de uzine pe tot teritoriul, care produc această energie. Încă opt sunt în construcţie.