Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un reportaj publicat de cotidianul The Seattle Times ne dă fiori, stârnindu-ne amintiri pe care am fi dorit să le dosim undeva, într-o cutiuţă a minţii. Japonia acestor zile post-seism şi post-tsunami începe să semene cu România ultimilor ani ai regimului preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Cuvântul de ordine este “penuria”.
Primele meciuri din campionatul japonez de baschet au fost amânate, pentru ca oamenii să nu fie nevoiţi să consume combustibil pentru a putea asista la ele. Când va începe campionatul, majoritatea meciurilor programate să se desfăşoare noaptea vor fi mutate pe timp de zi, pentru a nu se consuma curent electric în plus. Celebrele reclame luminoase din Tokyo au fost deconectate de la reţeaua electrică. În multe dintre oraşele din nordul ţării se adună gunoiul grămadă, pentru că maşinile speciale de ridicare a gunoiului nu au motorină. Clădirile publice nu mai primesc căldură. Fabricile sunt închise, în mare parte pentru că, prin rotaţie, se opreşte curentul electric, pentru a se face economie, şi pentru că angajaţii nu pot să-şi desfăşoare activitatea normal.
Toate acestea se petrec într-un moment în care o ţară sofisticată în plan tehnologic rămâne fără capacităţi energetice. Mega-cutremurul din 11 martie şi valul seismic tsunami care i-a urmat au aruncat mare parte din Japonia într-o neobişnuită epocă a întunericului, care s-ar putea să dureze nişte ani, comentează cotidianul The Seattle Times.
“Este destul de rău pentru a deveni deja de speriat. Pentru generaţia mea, este de necrezut să ai întreruperi de curent electric”, a declarat Naoki Takano, un tânăr în vârstă de 25 de ani, vânzător la Tower Records din districtul Shibuya din Tokyo, o zonă cufundată în lumina neoanelor, de obicei. Magazinul la care lucrează a renunţat la folosirea lifturilor şi la mega-ecranul care difuza clipuri muzicale târziu în noapte, o situaţie care ar putea dura până în vară, crede Takano.
Criza energetică a Japoniei se desfăşoară pe două fronturi: explozia de la centrala nucleară de la Fukushima Daiichi şi oprirea celorlalte centrale deţinute de compania Tokyo Electric Power au redus alimentarea cu electricitate a capitalei cu circa 30%. De asemenea, au fost afectate un număr de nouă rafinării, inclusiv una din Chiba, din apropiere de Tokyo, unde s-a produs un incendiu spectaculos, ceea ce a provocat perturbări în aprovizionarea cu motorină şi ulei de încălzit. Aproximativ 30% dintre benzinăriile din zona Tokyo sunt închise, din cauză că nu au ce vinde.
Economiştii spun că este dificil de spus cât din situaţia actuală este provocat de penurie adevărată şi cât de panică. “Aproape că suntem pe punctul de a reveni la capacităţile pe care le aveam înaintea cutremurului, dar auzim că sunt cereri de două sau trei ori mai mari decât volumul normal”, a declarat Takashi Kono, de la divizia de planificare a resurselor naturale şi a combustibililor de la Ministerul Economiei, Industriei şi Comerţului.
Analiştii în domeniul energiei se aşteaptă la o diminuare a crizei în următoarele săptămâni, dar cu toate astea problemele vor dura încă nişte luni şi s-ar putea agrava o dată cu încălzirea vremii şi dorinţa oamenilor de a folosi aparatele de aer condiţionat.
Cotidianul japonez Asahi Shimbun cita un reprezentant al Tokyo Electric, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, potrivit căruia întreruperile de curent electric ar putea dura un an. De altfel, problema curentului electric e pe buzele tuturor. Cinematografele sunt închise, companiile fac economie la sânge, nemaiutilizând reclamele stradale şi chiar restricţionând folosirea lifturilor, ba chiar reducând programul de lucru. De acum, deja, problemele în aprovizionarea cu carburanţi afectează viaţa de zi cu zi şi eforturile de reconstrucţie.
În Akita, de exemplu, puţinele benzinării care sunt deschise au cozi de aşteptare de sute de metri, iar cantitatea de combustibil de persoană este limitată. Nu prea merită să faci efortul de a sta la coadă, doar dacă este vorba cu adevărat despre urgenţe – de exemplu, dacă trebuie să fugă din calea radiaţiilor provenite de la centrala nucleară de la Fukushima. Lipsa de combustibili pentru camioanele care asigură aprovizionarea a agravat şi lipsa altor produse de bază de pe piaţă - laptele, pâinea, bateriile, hârtia igienică sau apa minerală.
Unii dintre cei rămaşi fără acoperiş deasupra capului în urma cutremurului sau a valului tsunami au maşini, dar nu le pot folosi, iar rude care, în mod normal, ar putea să vină să le salveze, nu au carburanţi pentru a ajunge în zona de coastă. Oameni care încercau să fugă din zona atât de periculoasă din jurul centralei nucleare de la Fukushima n-au putut s-o facă, pentru că n-au avut combustibil. Pe întreg teritoriul Japoniei, oamenii s-au organizat pentru a le veni în ajutor victimelor seismului. Au adunat haine, pături şi hrană. Dar nu există posibilitatea distribuirii lor.
În afara avariilor de la reactoarele nucleare, alte două centrale termale au fost afectate de cutremur. Iar sistemul de distribuţie a energiei pe teritoril Japoniei este împărţit în două, astfel încât nordul marcat de penuria energetică nu poate împrumuta de la sud.
