Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 12.000 de americani urmau să fie arestaţi, in anii â50, din ordinul directorului FBI (Biroului Federal de Investigaţii), care ii bănuia de lipsă de loialitate faţă de ţară şi preşedintele ei.
Peste 12.000 de americani urmau să fie arestaţi, in anii â50, din ordinul directorului FBI (Biroului Federal de Investigaţii), care ii bănuia de lipsă de loialitate faţă de ţară şi preşedintele ei.
Fostul director al Biroului Federal de Investigaţii, J. Edgar Hoover, a vrut, in anii â50, să suspende dreptul de habeas Corpus şi să arunce in inchisoare aproximativ 12.000 de americani, pe care ii suspecta de lipsă de loialitate, relatează The New York Times. Hoover ii ceruse preşedintelui Harry Truman să proclame arestări in masă, invocănd in sprijinul cererii sale necesitatea protejării ţării "impotriva trădării, a spionajului şi a sabotajului", scrie, in continuare, publicaţia americană.
PERICULOŞI. New York Times, care citează documente declasificate, precizează că Hoover a trimis planul său la Casa Albă, la 12 zile după inceperea războiului coreean. Nu există insă nici o dovadă care să sugereze că Truman sau alt preşedinte ar fi aprobat planul sau vreo parte din propunerea lui Hoover, prin care FBI ar fi urmat "să-i prindă pe toţi indivizii potenţial periculoşi" pentru securitatea naţională. Arestările urmau să se efectueze in conformitate cu lista de 12.000 de nume, pe care Hoover a completat-o timp de mai mulţi ani. "Pentru a face efective aceste arestări, proclamaţia trebuie să suspende dreptul de Habeas Corpus", se arată in propunerea lui Hoover. Habeas Corpus se referă la dreptul oricărei persoane de a contesta legalitatea detenţiei sale, un principiu fundamental al dreptului american, vechi de mai multe secole.
Fostul director al Biroului Federal de Investigaţii, J. Edgar Hoover, a vrut, in anii â50, să suspende dreptul de habeas Corpus şi să arunce in inchisoare aproximativ 12.000 de americani, pe care ii suspecta de lipsă de loialitate, relatează The New York Times. Hoover ii ceruse preşedintelui Harry Truman să proclame arestări in masă, invocănd in sprijinul cererii sale necesitatea protejării ţării "impotriva trădării, a spionajului şi a sabotajului", scrie, in continuare, publicaţia americană.
PERICULOŞI. New York Times, care citează documente declasificate, precizează că Hoover a trimis planul său la Casa Albă, la 12 zile după inceperea războiului coreean. Nu există insă nici o dovadă care să sugereze că Truman sau alt preşedinte ar fi aprobat planul sau vreo parte din propunerea lui Hoover, prin care FBI ar fi urmat "să-i prindă pe toţi indivizii potenţial periculoşi" pentru securitatea naţională. Arestările urmau să se efectueze in conformitate cu lista de 12.000 de nume, pe care Hoover a completat-o timp de mai mulţi ani. "Pentru a face efective aceste arestări, proclamaţia trebuie să suspende dreptul de Habeas Corpus", se arată in propunerea lui Hoover. Habeas Corpus se referă la dreptul oricărei persoane de a contesta legalitatea detenţiei sale, un principiu fundamental al dreptului american, vechi de mai multe secole.
Potrivit Constituţiei, habeas Corpus trebuie să prevaleze in toate cazurile, excepţie făcănd situaţiile de "revoltă sau invadare, cănd siguranţa publică va cere" neaplicarea lui. Propunerea lui Hoover prevede o extindere a acestor excepţii la situaţii de "ameninţare cu invazia" sau de "atac asupra trupelor Statelor Unite in teritoriile ocupate legal", scrie The New York Times. Deţinuţii ar putea avea dreptul la o eventuală audiere in faţa unui consiliu format dintr-un judecător şi doi cetăţeni. Audierea "nu va fi insă limitată de regulile cu privire la probe", adaugă Hoover. Planul lui Hoover a fost desecretizat impreună cu o colecţie de documente din perioada războiului rece, privind informaţiile secrete din perioada 1950-1955.Â
Date biometrice
FBI a iniţiat un proiect de anvergură, ce presupune infiinţarea celei mai ample baze de date din lume, "Next Generation Identification", alcătuite din date biometrice stocate pe computer, relatează "Washingon Post". Autorităţile vor avea la dispoziţie informaţii suficiente cu privire la toate persoanele, şi din America, şi de peste graniţă, care reprezintă un potenţial pericol pentru SUA. Experţii agenţiei federale au inceput să transcrie datele esenţiale privind fizionomia suspecţilor, amprente şi alte elemente biometrice, care constituie caracteristicile unice ale fiecărui individ. Pentru realizarea sistemului, SUA a alocat peste 1 miliard de dolari. Baza de date, care va fi definitivată in circa 10 ani, va cuprinde inclusiv amprentele angajaţilor FBI, care au acces la informaţii cu un inalt nivel de securitate.Â
