Luptă la baionetă pentru Primăria Chișinău

Cetăţenii înscrişi pe listele electorale în 384 de municipii, oraşe şi comune s-au prezentat ieri la centrele de votare, în al doilea tur al alegerilor locale din Republica Moldova, pentru a-şi desemna primarii. În buletinele de vot au fost trecuţi primii  doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de sufragii în alegerile din 20 octombrie. Pe listele electorale de bază au fost înscriși peste 1,6 milioane de cetățeni cu drept de vot, dintre care 630.000 sunt arondați secțiilor din municipiul Chișinău. În capitală, socialistul Ion Ceban a câștigat în fața pro-europeanului Andrei Năstase.

Principala miză a scrutinului de ieri a constituit-o alegerea primarului general al capitalei, iar lupta, extrem de strânsă, s-a dat între candidatul Partidului Socialiștilor, Ion Ceban, și cel al Blocului ACUM, Andrei Năstase, care ocupă și funcțiile de vicepremier și ministru de Interne. Potrivit datelor centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor în cele 307 secţii electorale din capitala Republicii Moldova, Ceban a obținut victoria, fiind susţinut de 52,39% dintre votanţi, în timp ce contracandidatul său a obținut doar 47,61% din sufragii. Prezenţa la vot în turul al doilea al alegerilor locale pentru funcţia de primar al Chișinăului a fost de 37,78%.

În primul tur, reprezentantul stângii obținuse 40,16%  dintre voturile exprimate, iar pro-europeanul, de dreapta, Andrei Năstase, fusese creditat cu 31,09% din sufragii, rezultate similare cu cele înregistrate la alegerile din mai 2018. La vremea respectivă, în turul doi, Năstase l-a învins pe Ceban, însă rezultatul a fost anulat de instanță, în perioada guvernării Partidului Democrat, al lui Vlad Plahotniuc, pe motiv că ambii candidați au făcut propagandă electorală în ziua scrutinului. Decizia a provocat proteste vehemente, atât din partea opoziţiei de atunci, cât şi din cea a cancelariilor europene. În 2018, Năstase acumulase 52,57 de procente din numărul total de voturi, iar contracandidatul său, Ion Ceban, 47,43%. Năstase avea să devină însă noul primar al Chișinăului, în octombrie 2019, după un an și patru luni de așteptare. Mandatul acestuia a fost validat de Curtea de Apel de la Chișinău, care a declarat legale alegerile locale anticipate de anul trecut. Năstase a avertizat, ieri, că de rezultatul alegerilor pentru funcţia de primar al capitalei depinde viitorul Republicii Moldova.  „Trebuie să înţelegem cu toţii că votul pentru Chişinău şi suburbiile sale este foarte important. De acest vot depinde drumul şi viitorul Moldovei. (...) Prin votul de astăzi putem curma tentativa unui individ de a prelua controlul asupra întregii Moldove, de a pune stăpânire asupra Republicii Moldova. (...) Să nu permitem ca Republica Moldova să încapă sub controlul unui nou dictator şi al forţelor distructive din afara ţării”, a spus Năstase, făcând aluzie la influența tot mai mare a președintelui prorus Igor Dodon, în viața politică a țării. 

Dodon a tras cu dinții de Ceban

De cealaltă parte, socialistul Dodon le-a cerut locuitorilor din Chișinău „să nu calce pe aceeaşi greblă pe care au călcat toţi în ultimii ani”, arătând că, în ultimii 15 ani, votul dat de alegători a fost unul „geopolitic”, iar acesta a dus la degradarea capitalei. „Deseori nu se votează pentru cineva, ci împotriva cuiva. Deseori se votează răul cel mai mic, foarte des se votează geopolitic. Mesajul meu către chişinăueni este unul foarte simplu: nu va veni Moscova, Bucureştiul, Bruxelles-ul sau Kievul să facă ordine la noi în Chişinău. Ordine vom face noi, profesioniştii, oamenii care ştiu ce au de făcut în Chişinău (…) Emoţiile ne-au făcut să ajungem în situaţia în care este Chişinăul. Uitaţi-vă în ce stare este Chişinăul. (...) Ăsta este rezultatul votului geopolitic, emoţii”, a spus Dodon. El a mai avertizat că socialiștii sunt pe punctul de a-și retrage sprijinul pentru actualul executiv, deoarece o parte dintre „partenerii” din actuala coaliție guvernamentală „au trecut nişte limite în această campanie electorală”. Actuala coaliție este formată din Blocul ACUM, al premierului Maia Sandu, și Partidul Socialist, al lui Dodon.

La 20 octombrie au fost aleşi 515 primari. Cele mai multe mandate, în teritoriu, le-au obţinut democraţii, 191, fiind urmaţi de socialişti, care au câştigat 124 de primării. Blocul ACUM a obţinut 82 de funcţii de primar.