MI6 regretă că l-a ajutat pe Putin să ia puterea

Serviciul de spionaj extern al Marii Britanii „regretă enorm” că l-a ajutat pe Vladimir Putin să preia puterea în Rusia, în anul 2000, aranjând o întâlnire între fostul premier britanic, Tony Blair, și actualul lider de la Kremlin, a mărturisit un fost șef al MI6. KGB, fostul serviciu de securitate internă al Rusiei, în care a activat și președintele rus, i-a abordat pe britanici, rugându-i să susțină instalarea lui Putin în fruntea administrației de la Mosova.

Aflat la conducerea MI6 între 1999 și 2005, Sir Richard Dearlove a dezvăluit că, înaintea alegerilor prezidențiale din Rusia, organizate în martie 2000, a fost contactat de un ofițer rus de informații, care a cerut ajutorul serviciului britanic de spionaj extern. Ofițerul KGB l-ar fi întrebat pe șeful MI6 dacă nu cumva premierul de atunci al Marii Britanii, Tony Blair, ar fi dispus să meargă la Sankt Petersburg, să asiste la premiera operei „Război și Pace” a compozitorului Serghei Prokofiev, la Teatrul Mariinsky, pentru a-l întâlni pe Vladimir Putin, care ocupa funcția de președinte interimar al țării, după demisia fostului șef al statului, Boris Elțîn, în decembrie 1999. „Am discutat mult timp la Londra dacă ar fi oportună acceptarea acestei invitații de către Tony Blair. Am luat apoi o decizie, luând în calcul că era o ocazie unică și neobișnuită de a realiza o deschidere față de Rusia și, în final, am acceptat invitația”, a declarat Sir Richard Dearlove, citat de „The Times”. Întrebat dacă îi pare rău acum că Londra i-a sporit substanțial credibilitatea lui Putin în drumul acestuia spre acapararea puterii, fostul șef al spionilor britanici a declarat că este absolut sigur în privința „existenței unui regret enorm” în prezent, față de inițiativa diplomatică de atunci. Vizita lui Blair la Sankt Petersburg, în 10 martie 2000, cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Kremlin, nu a trecut neobservată de mass-media internaționale, de opoziție, precum și de grupurile pentru apărarea drepturilor omului din Rusia. „Cu siguranță, această inițiativă va fi exploatată din plin în campanie de strategii electorali ai domnului Putin”, remarca publicația britanică „The Guardian”, la vremea respectivă, într-un moment în care Regatul Unit avea relații mai bune cu fostele puteri comuniste.

S-au trezit prea târziu

„Ulterior au început să apară mici probleme, care au devenit mari probleme”, a mai precizat Sir Richard Dearlove. Între „marile probleme” se numără asasinarea, în 2006, a lui Alexander Litvinenko, un fost spion rus, refugiat și naturalizat în Marea Britanie. O anchetă britanică, încheiată în 2016, a concluzionat că Litvinenko a fost otrăvit cu o substanță radioactivă, „cel mai probabil” la ordinele liderului de la Kremlin. După episodul Litvinenko, „problemele” au continuat. Conform autorităților de la Londra, doi agenți ai Serviciului de informații al armatei ruse (GRU) au încercat să-i otrăvească anul acesta, în luna martie, pe teritoriul britanic, pe fostul spion Serghei Skripal și pe fiica acestuia. Oficialitățile britanice susțin că între operațiunile GRU figurează și asasinatele în interiorul și exteriorul Rusiei, iar acestea nu pot fi ordonate decât de către Kremlin.

„În ultimă instanță, Putin este vinovat, în condiţiile în care este preşedintele Federaţiei Ruse și guvernul său controlează, finanţează şi dirijează serviciile de informaţii militare.” Secretarul de stat britanic pentru Securitate, Ben Wallace