Mihai Ghimpu a devenit preşedinte al Parlamentului

• CORESPONDENŢĂ DE LA CHIŞINĂU • Prima şedinţă a noului Parlament al Republicii Moldova ales la 29 iulie s-a desfăşurat vineri cu multe surprize. Comuniştii au încercat să blocheze şedinţa prin solicitarea unei pauze de câteva zile, dar tentativa a eşuat. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a fost ales, prin vot secret, în funcţia de preşedinte al Parlamentului.

Cu injurii şi ameninţări în plină şedinţă a Parlamentului - aşa a părăsit vineri sala de şedinţe liderul comunist Vladimir Voronin. Iritat de faptul că alianţa majoritară a ignorat solicitarea comuniştilor de a amâna şedinţa până pe data de 4 septembrie, Voronin a strigat din sală înjurături în limba rusă şi l-a ameninţat pe liderul liberal-democrat, Vlad Filat, care tocmai rostea un discurs de la tribuna centrală. În scurt timp după aceea, comuniştii au părăsit in-corpore sala de şedinţe.

Partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană (PLDM, PL, PD şi AMN) au continuat, însă, şedinţa înaintându-l, în mod solidar, pe liderul PL, Mihai Ghimpu, la funcţia de preşedinte al Parlamentului. Toţi cei 53 de deputaţi ai coaliţiei au susţinut, prin vot secret, candidatura propusă. Noul preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu, a promis că va lupta în continuare pentru democraţie şi un trai mai bun pentru fiecare cetăţean: "Nu am alte gânduri decât să construim un stat de drept şi democratic - un stat unde fiecare cetăţean să fie mândru de faptul că este cetăţean al Republicii Moldova indiferent de naţionalitate.

Fiecare cetăţean să ajungă să trăiască bine, fiindcă într-un stat de drept şi democratic nu poate exista o viaţă rea aşa cum trăiesc astăzi cetăţenii. O viaţă rea este dictatură, regim, comunism. Într-o democraţie este libertate şi viaţă bună", a declarat Ghimpu.

CE URMEAZĂ?
Moldova nu are Guvern şi nici preşedinte. Alianţa pentru Integrare Europeană poate vota un nou Guvern, dar conform legislaţiei şeful statului este cel care propune candidatura primului-ministru după consultări cu grupurile parlamentare. Pentru a alegere un nou şef de stat, Alianţa pentru Integrare Europeană are nevoie, însă, de cel puţin opt voturi ale comuniştilor pe care este puţin probabil că le va obţine. Vladimir Voronin a declarat că nu recunoaşte Alianţa şi s-a arătat dispus pentru negocieri separate cu partidele liberale şi democrate în vederea formării unei alianţe de centru-stânga. La rândul lor, liderii celor patru partide necomuniste au respins categoric o astfel de abordare.

Dar, conform Legii Supreme, funcţia de deputat pe care o deţine liderul comunist Vladimir Voronin este incompatibilă cu orice altă funcţie, inclusiv cu cea de şef de stat. Aceasta înseamnă că funcţia de preşedinte al Republicii Moldova va deveni în curând vacantă, interimatul urmând a fi exercitat de către preşedintele Parlamentului.

Oricum, acum tabloul în ceea ce priveşte partajarea funcţiilor a devenit mai clar. Funcţia de şef al statului este rezervată liderului PD, Marian Lupu, iar cea de prim-ministru ­ liderului PLDM, Vlad Filat. În cazul în care alegerea în Parlament a noului şef al statului va eşua în două rânduri, preşedintele în exerciţiu va dizolva Parlamentul şi va anunţa alegeri parlamentare anticipate pentru anul viitor. Deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat într-un interviu apărut ieri că "e mai bine ca PCRM să treacă în opoziţie, decât să se ajungă la alegeri anticipate în 2010", deoarece, a adăugat el, "anticipatele ar fi o tragedie pentru Republica Moldova".

Dar în ce condiţii ar fi dispuşi comuniştii să voteze pentru un preşedinte propus de Alianţa pentru Integrare Europeană? Dintr-o declaraţie a deputatului PLDM Alexandru Tănase reiese că PCRM ar râvni la funcţia de procuror general şi la alte câteva funcţii care, potrivit lui, i-ar ajuta pe liderii comunişti să scape de răspundere ca urmare a evenimentelor din aprilie curent soldate cu oameni morţi, sute de răniţi, precum şi cu devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Liderii coaliţiei au declarat, însă, categoric şi univoc că adevărul despre violenţele din aprilie va fi elucidat, iar vinovaţii vor răspunde.

O altă variantă propusă oficial de comunişti a fost constituirea unei coaliţii bilaterale de centru-stânga împreună cu cei 13 deputaţi ai Partidului Democrat. Această variantă a fost exclusă categoric de liderul democrat Marian Lupu.

Apropo: imediat după ce majoritatea parlamentară l-a ales cu 53 de voturi pe Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, unele instituţii media din Federaţia Rusă, majoritatea agenţiilor de presă pro-comuniste din Republica Moldova, dar şi portalurile de ştiri de la Tiraspol au readus în atenţia publicului "pericolul unirii Moldovei cu România". Agenţia rusă RIA Novosti titrează "Moldova a ales un speaker pro-român". Portalul newsmoldova.md titrează: "Adeptul unirii cu România a devenit speaker al Parlamentului Moldovei". Agenţia pro-comunistă Omega titrează: "Unionistul Mihai Ghimpu devine preşedinte al Parlamentului de legislatura a XVIII-cea".