Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cadrul şedinţei comisiei pentru coeziune naţională a Parlamentului ungar, care a avut loc marţi la Budapesta, ministrul de Externe al Ungariei, Janos Martonyi, a subliniat că Ungaria şi-a luat gândul de la recuperarea teritoriilor pierdute în urma Tratatului de la Trianon din 1920.
“Fiecare ţară are obiectivul ca minorităţile de pe teritoriul ei să se simtă acasă, iar scopul Ungariei este ca maghiarii din afara graniţelor să îşi găsească fericirea pe pământul natal. Ungaria nu are nici un fel de aspiraţii teritoriale, însă ţările vecine trebuie să respecte tradiţiile şi simbolurile minorităţii maghiare. Elita politică şi opinia publică din Ungaria au acceptat pierderile teritoriale, însă, din când în când, reapare ideea că Ungaria ar avea pretenţii teritoriale. Aceasta reapare fiindcă poate fi uşor folosită în scopuri politice. Subliniez faptul că Ungaria a acceptat pierderea teritoriilor, dar şi ţările vecine trebuie să accepte că odată cu teritorii au primit şi unele comunităţi care doresc să îşi păstreze limba, cultura, identitatea, iar în locul asimilării aleg integrarea în comunitate. Nu există o solicitare în masă din cercul acestor comunităţi să se mute pe teritoriul Ungariei, iar acordarea dublei cetăţenii nu a avut nici un efect din această perspectivă”, a subliniat Martonyi, citat de Magyar Hirlap.
Mai multe consulate!
Martonyi a adăugat că dată fiind creşterea numărului de cetăţeni ungari este necesară deschiderea de noi consulate, Guvernul urmând să aprobe deschiderea unor astfel de misiuni la Târgu Mureş, Oradea, Osijek (Croaţia), Melbourne şi Toronto. “Acordarea dublei cetăţenii a adus o creştere semnificativă a numărului cetăţenilor ungari şi a responsabilităţilor consulare. De aceea, sper ca în cel mai scurt timp să deschidem noi consulate”, a spus el. Potrivit lui Martonyi, "o naţiune poate avea o politică externă", dar este o greşeală juxtapunerea politicii naţionale cu cea externă.
Ungaria trebuie să ia în considerare interesele pan-ungare atunci când îşi elaborează politica externă. “Obiectivul politicii externe ungare este să valideze interesele politicii naţionale şi asta nu se opreşte la graniţele cu ţările vecine, ci este o misiune a întregii diplomaţii. Relaţiile cu statele vecine sunt în mare măsură influenţate de situaţia comunităţilor maghiare din respectivele ţări, inclusiv de statutul lor juridic, şi este în interesul acestor comunităţi ca relaţiile între state să fie bune, deoarece urmările unui conflict sunt în primul rând resimţite de aceştia. Diferendul de opinie cu statele vecine porneşte de la faptul că Ungaria consideră că minorităţile au drepturi colective, în timp ce ţările vecine se rezumă doar la acordarea de drepturi individuale. Până aceste lucruri nu vor fi lămurite, vor apărea noi şi noi conflicte, deoarece situaţia maghiarilor din diaspora a fost mereu o chestiune sensibilă”, a mai spus oficialul ungar.
“Autonomia nu înseamnă separare”
Martonyi a răspuns interpelării deputatului Csóti György (Fidesz), care a cerut un sprijin ferm din partea Guvernului de la Budapesta în sprijinirea eforturilor de autonomie totală şi efectivă ale etnicilor maghiari din diaspora. “Guvernul are datoria să sprijine orice formă de autonomie aleasă de comunităţile maghiare din diaspora. Trebuie să subliniem că autonomia nu înseamnă separare”. În intervenţia sa, deputatul socialist Vilmos Szabo (MSZP) a afirmat că politica externă a Ungariei nu slujeşte interesele tuturor maghiarilor, întrucât ignoră UDMR, partidul Hid-Most din Slovacia şi Federaţia Democratică Ungară din Ucraina (UMDSZ) în construirea relaţiilor ungaro-ungare. “Din perspectiva politicii naţionale ungare, aşa-zisele partide mixte reprezintă un pericol şi un risc cât se poate de real. Partidele politice ale minorităţilor maghiare trebuie să se pună de acord în chestiunile de strategie, însă asta nu exclude competiţia dintre ele”, a replicat Martonyi.
Problema cetăţeniei
La acuzaţiile formulate de deputatul Szávay István (Jobbik) că la întâlnirile bilaterale cu omologii din ţările vecine partea ungară evită să discute problemele sensibile, Martonyi a precizat: ”Ne ocupăm sistematic cu aceste probleme. Discutăm permanent despre folosirea limbii maghiare şi despre chestiunea cetăţeniei. Continuă discuţiile cu experţii noştri, însă situaţia este complicată, nu poate fi rezolvată rapid, însă este evident inacceptabilă. (n.r - Executivul de la Bratislava retrage cetăţenia slovacă acelor persoane care o dobândesc şi pe cea ungară). Cât priveşte România, Ungaria şi-a exprimat de nenumărate ori temerile că relaţiile bune româno-ungare ar putea fi periclitate. Păstrarea parteneriatul strategic dintre cele două state rămâne un obiectiv important”.
Problema reorganizării teritoriale
MAE ungar urmăreşte cu atenţie situaţia reorganizării teritorial-administrative a României. “Din perspectiva minorităţii maghiare din Ardeal este o chestiune vitală cum se va soluţiona reorganizarea teritorială a României. Există mai multe variante propuse, însă cea mai bună ar fi o regiune unită a Ţinutului Secuiesc din două judeţe şi jumătate, dar există şi un proiect total opus, cu 8 regiuni, situaţie în care raportul numeric al maghiarilor nu ar depăşi 30%. În aceste condiţii, chiar şi situaţia actuală este de preferat, fiindcă există unele avantaje la nivel judeţean în ceea ce priveşte cultura, învăţământul şi sistemul sanitar. În acest context nu există o recomandare UE prin care regiunile de dezvoltare să fie şi regiuni administrative, ceea ce ar afecta absorbţia de fonduri de coeziune. Luând în considerare normele internaţionale, reorganizarea regiunilor trebuie să respecte factorii istorici, culturali şi sociali. Astfel este inacceptabilă o iniţiativă care nu ia aceşti factori în considerare şi care diminuează drepturile minorităţilor. În acest sens trebuie să avem o poziţie fermă”, a declarat Martonyi pentru Duna TV. Cât priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen, el a completat: ”deşi nu se cunoaşte data exactă a aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, cele două ţări nu trebuie să renunţe. Extinderea Spaţiului Schengen este un interes naţional al Ungariei”.
