Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul Republicii Moldova se întruneşte vineri în sesiune inaugurală, într-o formulă dominată de cele patru partidele pro-occidentale reunite în Alianţa pentru Integrarea Europeană care ar urma să desemneze şi viitorul preşedinte al Legislativului. Conform promisiunilor făcute de membrii Alianţei, astăzi ar trebui să se ia decizia scoaterii vizelor de intrare în Moldova, impuse cetăţenilor români!
După scrutinul anticipat din iulie, în componenţa noului legislativ de la Chişinău au intrat cinci partide politice: Partidul Comuniştilor (48 de mandate), Partidul Liberal Democrat (18 mandate), Partidul Liberal (15 mandate), Partidul Democrat (13 mandate) şi Alianţa Moldova Noastră (şapte mandate). Ultimeme patru formaţiuni politice au format Alianţa pentru Integrare Europeană care deţine astfel un total de 53 de mandate din cele 101 ale Parlamentului.
Şedinţa de constituire va fi condusă de decanul de vârstă al parlamentarilor moldoveni, comunistul Ivan Calin, de 74 de ani. În cadrul aceleiaşi şedinţe, preşedintele Curţii Constituţionale va prezenta raportul de validare a alegerilor. Cu o zi în urmă liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, declara că ar opta ca preşedintele parlamentului să fie ales în prima şedinţă, în timp ce alţi lideri ai AIE, Serafim Urecheanu şi Mihai Ghimpu, susţin că legislaţia nu permite alegerea acestuia în prima şedinţă.
Alegerea preşedintelui parlamentului a creat şi unele neînţelegeri în cadrul Alianţei, ai cărei lideri, chiar dacă nu recunosc deschis acest lucru, lasă să se înţeleagă că există unele disensiuni. Ar fi vorba despre rivalitatea pentru această funcţie dintre Filat şi liderul PDM, Marian Lupu.
Funcţia de preşedinte al Parlamentului devine atât de râvnită ca urmare a importanţei strategice pe care o poate avea în actualele condiţii politice din Republica Moldova. În primul rând, cu cele 53 de mandate, AIE poate alege, în acest moment, doar preşedintele parlamentului, nu şi şeful statului, şi nu poate să formeze un guvern, deoarece funcţia de premier o propune preşedintele ţării. În plus, în cazul în care Alianţei îi reuşeşte unul din scenariile de a declara vacantă funcţia de preşedinte, dar nu poate ajunge la o înţelegere cu comuniştii în privinţa alegerii preşedintelui ţării, atunci, până la următoarele alegeri anticipate, preşedintele parlamentului va îndeplini şi funcţia de şef al statului şi respectiv va propune candidatura primului-ministru. Liderii AIE au asigurat însă joi că toate problemele vor fi depăşite şi coaliţia se va menţine, arată Agerpres.
Între timp, şi comuniştii dau semnale că nu vor să cedeze puterea şi nu intenţionează să treacă în opoziţie. Deşi nu deţin majoritatea parlamentară, comuniştii pornesc de la ideea că au cea mai mare fracţiune din legislativ şi şi-au anunţat intenţia de a constitui o alianţă de centru-stânga. Ei au respins propunerea de dialog iniţiată de AIE şi au anunţat că vor începe ei negocierile cu fiecare partid parlamentar în parte, idee care la rândul său este respinsă de Alianţă. Joi, unul din ideologii comuniştilor, Mark Tkaciuk, a declarat presei că PCRM examinează şi posibilitatea de a înainta o candidatură proprie la funcţia de preşedinte al parlamentului. Iar aceasta se întâmplă cu o zi mai târziu după o întrevedere neoficială a preşedintelui de onoare al PDM, Dumitru Diacov, cu unul din liderii comunişti, Vadim Mişin. Dacă PCRM va înainta candidatura sa la funcţia de şef al legislativului, cel mai probabil, acesta va fi actualul preşedinte, Vladimir Voronin.
Alegerea preşedintelui parlamentului nu este însă cea mai grea încercare prin care urmează să treacă noul legislativ. Conform constituţiei moldoveneşti, parlamentul trebuie să aleagă şi preşedintele ţării, în decurs de două luni de la constituire, iar pentru aceasta sunt necesare minim 61 de voturi. Dialogul dintre comunişti şi AIE, cel puţin până în acest moment, nu s-a concretizat, iar fără negocieri nici o parte şi nici alta nu va putea alege preşedintele. Unii lideri comunişti au declarat că PCRM ar fi dispus să ofere funcţia de preşedinte acelui partid care va accepta să facă alianţă cu ei.
Parlamentul care se va reuni vineri va fi al treilea din acest an, după ce mandatul legislativului ales în 2005 a expirat în luna martie, iar parlamentul ales după 5 aprilie s-a dizolvat pentru că nu a reuşit să aleagă preşedintele. Dacă nici de această nu se va reuşi să se ajungă la un compromis şi să fie ales un nou şef al statului, în Republica Moldova ar putea să aibă loc noi alegeri anticipate, care se vor desfăşura în 2010.
