NATO înăspreşte tonul faţă de Rusia

Rusia nu respectă "pentru moment" planul de pace aprobat de preşedintele Dmitri Medvedev, a apreciat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, după o reuniune de urgenţă a miniştrilor de Externe din cadrul Alianţei, consacrată situaţiei din Georgia.

Rusia nu respectă "pentru moment" planul de pace aprobat de preşedintele Dmitri Medvedev, a apreciat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, după o reuniune de urgenţă a miniştrilor de Externe din cadrul Alianţei, consacrată situaţiei din Georgia.

 
NATO a decis că nu poate continua relaţiile cu Rusia ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic, din cauza acţiunilor Moscovei în Georgia, potrivit declaraţiei commune a miniştrilor de Externe din cele 26 de state membre ale Alianţei. Aliaţii au afirmat că "examinează serios" implicaţiile acţiunilor Rusiei în Georgia, iar contactele obişnuite sînt imposibile pînă ce trupele ruse nu se retrag complet. Statele membre au convenit înfiinţarea unui nou forum, Comisia NATO-Georgia, pentru a aprofunda relaţiile cu Tbilisi. 

 
O SINGURĂ VOCE. Ministrul britanic de Externe, David Miliband, a declarat că aliaţii au convenit în cadrul reuniunii că Rusia a încălcat legislaţia internaţională prin incursiunea sa militară în Georgia. "Nu au existat disensiuni astăzi. Liderii NATO au fost de acord că Rusia a încălcat legea internaţională, precum şi regulile jocului internaţional", a declarat Miliband postului de televiziune Sky, la sfîrşitul întîlnirii de la Bruxelles. Totuşi, statele NATO au fost reticente în privinţa cererii Statelor Unite de limitare a relaţiilor cu Moscova.

Relaţiile tensionate dintre Georgia şi Rusia s-au acutizat la 7 august, cînd Tbilisi a încercat să reia controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud. Rusia, care îi susţine pe separatiştii din această provincie georgiană, a lansat o contraofensivă de mare amploare pe teritoriul Georgiei.

Reuniunea de urgenţă a miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO a debutat la Bruxelles fără ca trupele ruse să se retragă în cursul nopţii de luni spre marţi, în pofida asigurărilor Moscovei că o retragere graduală este în desfăşurare.

            
JOC PERICULOS. Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, a declarat, la bordul avionului care o transporta spre Bruxelles, că statele occidentale sînt decise să împiedice Rusia să obţină o victorie strategică în conflictul din Caucaz şi a avertizat că Moscova recurge la un joc periculos prin utilizarea forţei armate pentru a-şi reafirma puterea şi influenţa. Rice şi-a exprimat dorinţa ca ţările NATO să reafirme perspectivele de aderare la Alianţă a Georgiei şi Ucrainei, cu scopul de a împiedica Rusia să-şi atingă "obiectivul strategic": să oprească extinderea NATO în ceea ce ea consideră zona sa de influenţă. Ea a precizat totuşi că nu va încerca să accelereze aderarea Georgiei la NATO, care va fi reexaminată, aşa cum fusese prevăzut, în decembrie.

 
LACUL ALIANŢEI. Marea Neagră va deveni un "Lac NATO", dacă Georgia şi Ucraina vor adera la Alianţa Nord-Atlantică, avînd în vedere că trei ţări riverane ­ România, Bulgaria şi Turcia ­ sînt deja membre ale blocului militar, comenta RIA Novosti în pagina electronică. Dacă Marea Neagră se va transforma într-un "Lac NATO", Moscova va trebui să uite orice revendicări crede că ar avea asupra vecinilor săi. Problema este că NATO şi Rusia se îndreaptă spre o confruntare deschisă, adăuga RIA Novosti.           

 
PRIZONIERI. Rusia şi Georgia au efectuat un schimb de prizonieri, a constatat marţi un fotograf al agenţiei France Presse la Igoieti, localitate situată la circa 30 de kilometri de Tbilisi. Elicoptere ruseşti au adus 13 georgieni, doi dintre ei părînd răniţi. Ei au fost eliberaţi în schimbul a cinci ruşi. O explozie s-a produs în Portul Poti şi mai mulţi ofiţeri din cadrul Ministerului georgian al Apărării au fost reţinuţi de forţele ruse, potrivit presei georgiene. Wall Street Journal scrie că trupele ruse au preluat controlul asupra Portului Poti. Trupe, tancuri şi vehicule blindate ruse au început să se retragă din oraşul georgian Gori, a declarat un reporter al agenţiei Reuters. Reporterii au fost duşi într-o vizită în zonă de Ministerul rus de Externe.

INVAZIA SOVIETICĂ. Trupele şi tancurile ruse care au avansat pe teritoriul Georgiei au trezit cehilor şi slovacilor amintiri legate de invazia sovietică din 1968, care a zdrobit "Primăvara de la Praga", o încercare de liberalizare a regimului comunist. În seara zilei de 20 august 1968, armata sovietică şi trupe poloneze, ungare, bulgăreşti şi est-germane au intrat în Cehoslovacia. Mulţi civili au protestat şi au ridicat baricade. Cel puţin 108 persoane au murit, iar alte 500 au fost rănite. Liderii cehoslovaci, Aleksandr Dubcek şi Ludvig Svoboda, au fost duşi la Moscova şi constrînşi să semneze un document care autoriza mobilizarea "temporară" a armatei sovietice în Cehoslovacia. Trupele sovietice au părăsit ţara abia după 23 de ani. Analiştii spun că în urmă cu 40 de ani nu se putea pune problema unei intervenţii americane în Cehoslovacia, deoarece Washingtonul evita o confruntare militară directă cu Moscova. În prezent, deşi Georgia este un aliat fidel al Washingtonului şi vrea să adere la NATO, liderii occidentali nu sînt dispuşi să provoace Rusia, deoarece au nevoie de sprijinul Moscovei în dosare internaţionale, cum e cel nuclear iranian.

 
PAŞAPOARTE. Ucraina este îngrijorată de faptul că Moscova va emite mai multe paşapoarte pentru etnicii ruşi din Ucraina, aşa cum a făcut-o în cazul osetinilor din Osetia de Sud, încurajînd astfel dubla cetăţenie, afirmă Paul Goble, pe blogul Windows on Eurasia, preluat de cotidianul american The New York Times. Anumiţi politicieni susţin că Rusia "distribuie masiv paşapoarte rezidenţilor din Sevastopol", ceea ce ar putea schimba coloratura politică a oraşului şi ar putea deveni pretext pentru o acţiune militară a Rusiei în respectivul teritoriu.

CEARTĂ. Administraţia preţedintelui Ucrainei a lansat acuzaţii grave la adresa premierului Iulia Timoşenko, "doamna portocalie" fiind învinuită că a acţionat în interesele Moscovei, atitudine care va fi răsplătită de Kremlin cu sprijin de aproape un miliard de dolari pentru campania electorală. Potrivit Gwazeta.ru, echipei lui Viktor Iuşcenko nu i-a plăcut "poziţia pasivă" adoptată de premier şi de forţele ei politice în conflictul cu Georgia.