Nunta la Curtea Regala daneza

Ieri, Copenhaga a aratat ca o a doua capitala a Australiei. Mii de steaguri ale fostului dominion britanic au fluturat pe strazile si pe cladirile orasului, unde, pentru prima data in istorie, o australianca a devenit printesa mostenitoare intr-o monarhie europeana.

Nunta printului mostenitor al Danemarcei, Frederik, cu australianca Mary Elisabeth Donaldson i-a scos in strada pe danezi. Cu flori si steguri ale Danemarcei si Australiei, oamenii s-au inghesuit sa asiste la o ceremonie fastuoasa, onorata de prezenta celor mai cunoscute familii regale si a celor mai importanti sefi de stat si de guvern din Europa. I-a insufletit si nonconformista poveste de dragoste a mirilor, care, pentru multi, este dovada vie ca basmul cu Cenusareasa depaseste granitele fictiunii.

PRINTUL SI AGENTA. Desigur, inainte de a-l cunoaste pe Frederik, Mary nu era tocmai o servitoare, ci o absolventa de Drept care lucra cu succes in domeniul afacerilor imobiliare. Iar Frederik, print get-beget, nu s-a grabit sa-si pomeneasca arborele geneaologic cand a pus ochii pe ea, intr-un bar, in timpul Olimpiadei de la Sydney din 2000. Incurajat si de printul Felipe al Spaniei, care il insotea, Frederik a intrat in vorba cu tanara de 28 de ani si asa s-a infiripat o idila alimentata mai mult din scrisori, telefoane, mesaje pe e-mail si vizite secrete pe care mostenitorul coroanei daneze le facea, cand apuca, in Australia. Dupa ce au petrecut un an incercand sa se cunoasca mai bine si sa se mentina departe de indiscretiile presei, cei doi au decis sa se mute impreuna la Paris. A urmat mutarea la Copenhaga, in 2003, si logodna anuntata in luna octombrie a aceluiasi an.

CUCERITOAREA. Spre deosebire de situatia din alte monarhii, prea putini au au strambat din nas la auzul vestii ca printul mostenitor al Danemarcei nu se va insura cu o tanara de neam. Insasi regina Margrethe a luat de sot un diplomat francez, iar fratele mai mic al printului s-a insurat cu o britanica nascuta in Hong Kong. De altfel, Mary a reusit sa ii cucereasca pe danezi. Si i-a atras de partea sa mai ales dupa ce a renuntat la dubla cetatenie australiana si britanica si s-a converti la Biserica Luterana, cerinte, de altfel, obligatorii.

Nunta celor doi a fost transmisa in direct la televiziunea daneza, fiind urmarita de aproape cinci milioane de telespectatori. Circa 800 de invitati din toate colturile lumii au asistat la ceremonie, care i-a costat pe contribuabilii danezi aproape 21 de milioane de euro.

Inruditi cu Ana si Mihai de Romania

Stramosul reginei Margrethe a II-a, Christian al IX-lea, a purtat porecla de „Socrul Europei", intrucat toti cei sase copii ai sai au devenit, prin casatorie, membri ai celor mai cunoscute case regele de pe continent. Urmasii sai au ajuns chiar in familia regala a Romaniei, prin dinastia Bourbon-Parma, din care face parte regina Ana a Romaniei, sotia regelui Mihai. De altfel, Ana de Bourbon-Parma se trage direct din familia regelui Christian al IX-lea al Danemarcei. Bunicul ei, printul Valdemar al Danemarcei, era unul dintre fii lui Christian, iar alianta cu familia de Bourbon-Parma s-a facut prin mama Anei, printesa Margrethe, care s-a casatorit cu Rene de Bourbon-Parma.