Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situaţia din Republica Moldova a făcut joi obiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European, în care Comisia Europeană şi Consiliul UE şi-au prezentat poziţiile. O rezoluţie pe aceeaşi temă va fi adoptată în cadrul sesiunii plenare din luna mai, ultima sesiune plenară a PE înaintea alegerilor europarlamentare de la începutul lunii iunie.
La dezbaterea din Parlamentul European au asistat trei lideri ai opoziţiei din Republica Moldova - vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, preşedintele partidului Liberal-Democrat din Moldova, Vlad Filat, şi preşedintele Alianţei "Moldova Noastră", Serafim Urechean. În numele preşedinţiei cehe a Consiliului UE, ministrul muncii Petr Neèas a declarat că situaţia din Republica Moldova în urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie este urmărită cu mare preocupare. "Această criză politică majoră din imediata vecinătate a UE reprezintă o serioasă provocare a politicii UE faţă de Republica Moldova, având în vedere că Uniunea va lansa în viitorul apropiat Parteneriatul Estic. Interesul nostru comun este de a asigura că situaţia din Moldova nu va avea un impact negativ asupra implementării Parteneriatului Estic. Trebuie să facem diferenţă între declaraţiile preşedintelui Voronin şi acţiunile actorilor politici , pe de o parte, şi interesele cetăţenilor moldoveni şi ale UE, pe de altă parte", a spus Necas.
Ministrul ceh a enumerat acţiunile întreprinse de UE după izbucnirea protestelor violente din 7 aprilie de la Chişinău: vizita reprezentantului special UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, şi cea a premierul ceh Mirek Topolanek, care a avut loc la 22 aprilie. Mesajul principal al acestor vizite este necesitatea consolidării dimensiunii drepturilor civile în Republica Moldova, asigurarea de către guvern a funcţionării societăţii civile, a libertăţii de exprimare şi a tuturor drepturilor fundamentale. Totodată, de o importanţă deosebită este oferirea accesului la mass-media pentru opoziţie.
Oficialul ceh a subliniat că gravele încălcări ale drepturilor omului şi limitarea libertăţii presei sunt inacceptabile pentru Uniunea Europeană, în condiţiile în care Republica Moldova s-a angajat să respecte normele şi valorile europene, inclusiv în cadrul Planului de Acţiune UE-Moldova. În opinia reprezentantului preşedinţiei cehe a Uniunii, Moldova a fost de mulţi ani una dintre cele mai avansate ţări în cadrul Politicii de Vecinătate Europene în ceea ce priveşte angajamentele sale faţă de valorile democratice şi dorinţa de a se apropia de UE. "Este în interesul nostru să ajutăm Republica Moldova să depăşească această criză", a conchis Petr Necas.
Din partea Comisiei Europene, comisarul pentru extindere Olli Rehn a declarat că situaţia în Republica Moldova este foarte îngrijorătoare şi că executivul UE urmăreşte îndeaproape evenimentele, promovând dialogul şi reconcilierea între forţele politice din ţară. El a adăugat că, deşi concluziile misiunii OSCE au arătat că alegerile din Republica Moldova s-au desfăşurat în condiţii de pluralism şi că au fost îndeplinite anumite standarde internaţionale privind alegerile democratice, au existat totuşi deficienţe semnificative privind aceste alegeri. Comisarul european Rehn a făcut referire în special la amestecul autorităţilor administrative şi la nerespectarea pe deplin a libertăţii de expresie şi al accesului tuturor părţilor la mass-media.
Şi mai îngrijorătoare sunt, în opinia reprezentantului CE, încălcările flagrante ale drepturilor omului în timpul demonstraţiilor care au urmat zilei alegerilor. "Comisia condamnă în mod clar folosirea excesivă a forţei şi cere celor implicaţi să pună capăt retoricii provocatoare şi violenţei", a spus Olli Rehn. Comisarul european a atras atenţia asupra faptului că respectarea drepturilor omului reprezintă o condiţie esenţială a continuării relaţiilor cu Republica Moldova şi a cerut ca autorităţile să se asigure că cei vinovaţi pentru încălcarea acestora vor fi aduşi în faţa justiţiei. În plus, CE a apreciat atitudinea României de a nu lua măsuri de retaliere la decizia Republicii Moldova de a reintroduce obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români şi la declararea ambasadorului român în Moldova ca persona non-grata.
Din partea grupului PPE-DE, vicepreşedintele acestuia Marian-Jean Marinescu (PPE-DE/PD-L) a reamintit că "Republica Moldova are angajamente şi obligaţii internaţionale prin care şi-a asumat responsabilitatea de a respecta democraţia, statul de drept şi drepturile omului", însă evenimentele recente au demonstrat o abatere gravă de la toate aceste angajamente. "Arestările arbitrare, răpirile, dispariţia de persoane, încălcarea flagrantă a drepturilor celor arestaţi, tratamentul inuman şi degradant, terorizarea cetăţenilor, ameninţarea cu arma sunt acte regretabile care pun în pericol viitorul european al acestei ţări", a spus Marinescu. El a condamnat campania de hărţuire, încălcările grave ale drepturilor omului şi acţiunile ilegale întreprinse de guvernul Republicii Moldova. Pe de altă parte, eurodeputatul PD-L a solicitat o anchetă asupra utilizării tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, în contextul în care asistenţa europeană planificată pentru 2007-2010 în vederea sprijinului pentru dezvoltare democratică şi bună guvernare în Moldova depăşeşte 50 milioane de euro. În opinia sa, Parteneriatul Estic - care va fi lansat în curând la Praga - este un instrument eficient şi o oportunitate pentru aspiraţiile europene ale cetăţenilor din Republica Moldova.
Reprezentanta Grupului Socialist din PE, Marianne Mikko, a estimat că actuala criză de la Chişinău este îngrijorătoare deoarece au fost încălcate principiile democratice şi ale statului de drept. Mikko s-a referit la reuniunea Comisiei pentru Afaceri Externe a PE din 22 aprilie, în cadrul căreia ambasadorul Republicii Moldova la Consiliul Europei, Eugenia Chistrugă, a declarat că "UE trebuie să se pregătească pentru un monolog la Chişinău".
Liderul liberalilor din Parlamentul European, Graham Watson, a menţionat că situaţia din Republica Moldova aminteşte de trecutul nefericit al mai multor state europene. El a solicitat Comisiei să confirme dacă expulzarea din Republica Moldova a ambasadorului român, precum şi introducerea vizelor pentru cetăţenii români încalcă prevederile acordului pe care Uniunea îl are cu această ţară. Referitor la Summitul privind Parteneriatul Estic, liderii europeni trebuie să garanteze faptul că se va construi un parteneriat bazat pe principiile democratice şi respectarea drepturilor omului.
În intervenţia sa în plen, eurodeputata Maria Petre (PPE-DE/PD-L), membră a delegaţiei PE pentru cooperare UE-RMoldova, a menţionat că privitor la Republica Moldova, există trei categorii probleme grave, care impun trei direcţi de acţiune: drepturile omului, sute de tineri reţinuţi, abuzaţi, uneori torturaţi; libertatea presei - ziarişti intimidaţi, răpiţi de pe strada în plina zi; modul de desfăşurare a alegerilor - un volum imens de date concrete privind fraudarea. "Cetăţenii Republicii Moldova se uită încă cu mare speranţă spre deciziile noastre, spre răspunsurile noastre. Este singura lor ieşire din situaţia dramatica, aproape fără precedent în Europa, prin care au fost obligaţi să treacă", a adăugat Maria Petre.
Alexandru Nazare (PPE-DE/PD-L), membru al AFET, a accentuat că "acum, la Chişinău, ai doar dreptul să taci, să faci ce ţi se spune, să iţi dai impozitele unei elite care nu e responsabilă nimănui, să emigrezi, să te conformezi, şi, eventual, să fii omorât în bătaie". "Nu ai dreptul la libera expresie, la asociere, la contestare publică paşnică, şi nici chiar pe cel de a iţi decide singur identitatea. Aşadar, domnule comisar Rehn, acestea sunt "premisele stabilizării" Republicii Moldova de care vorbeaţi mai devreme. Republica Moldova a intrat pe un drum la capătul căruia nu poate avea decât, în cel mai fericit caz, soarta Belarusului", a insistat Nazare.
De acum încolo - a adăugat eurodeputatul democrat-liberal - Uniunea nu îşi poate permite o atitudine indulgentă, ambivalentă faţă de regimul de la Chişinău. "Criza de la Chişinău demonstrează încă o dată că trebuie să ne îmbunătăţim metodele de monitorizare şi observare a alegerilor şi să redefinim rolul reprezentantului Uniunii Europene la Chişinău", a conchis europarlamentarul democrat-liberal.
Şeful delegaţiei PSD în PE, Adrian Severin, membru al AFET, a spus că "violenţele din Republica Moldova nu au fost o revoluţie, ci o răscoală având loc într-o atmosferă revoluţionară şi într-o societate divizată". Soluţia la actuala situaţie din RMoldova nu este, potrivit lui Severin, nici aceea de a încuraja elitele moldovene să-şi părăsească ţara ca posesori ai unor paşapoarte străine. În acest scop, este necesară consolidarea misiunii UE în Moldova atât în competenţe, cât şi în resurse, şi accelerarea negocierilor pentru facilitarea obţinerii de vize. "În final, trebuie să evităm ca aceste evenimente să constituie o scuză pentru aplicarea unei soluţii unilaterale în privinţa Transnistriei", a încheiat eurodeputatul social-democrat.
Victor Boştinaru a insistat mai mult pe faptul că ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova era previzibil de mult timp. În 2008, dialogul UE - Republica Moldova s-a referit la accesul liber al opoziţiei la mass-media publică - refuzat sistematic şi instituţionalizat de regimul Voronin -, la modificarea legii alegerilor parlamentare, cerută de Comisia de la Veneţia, dar "refuzată brutal de regimul de la Chişinău şi de colaboratorii acestuia", şi la implicarea opoziţiei în deciziile majore privind politica ţării mai ales cea de integrare europeană. "Ce s-a întâmplat în ziua alegerilor era doar sfârşitul previzibil al unei istorii de care este cumva culpabilă şi Uniunea Europeană, şi Parlamentul European", a explicat Boştinaru.
Sursa: Agerpres
