Pentru Boris Elţan cortina a căzut - Primul preŞedinte al Rusiei democrate a murit

Primul preşedinte al Rusiei democrate a aincetat din viaţă ieri, la varsta de 76 de ani.

Primul preşedinte al Rusiei democrate a incetat din viaţă ieri, la spital, la varsta de 76 de ani.

Moartea lui Elţan, primul preşedinte rus ales prin vot democratic, a survenit in urma unui atac de cord brusc, a anunţat ieri după-amiază agenţia Interfax. "A murit la ora 15:45. Din cauza unei insuficienţe cardiace poliorganice", a anunţat, după cateva ore, Serghei Moironov, şeful clinicii in care era internat primul preşedinte postsovietic. Cardiologul lui Elţan, Renat Aciurin, s-a declarat realmente şocat de vestea morţii: "Nu aveam motive care să mă facă să cred că ar putea deceda. Se simţea relativ bine".

REACŢII. La cateva minute după anunţul Kremlinului, reacţii din lumea intreagă s-au făcut auzite. "Alexei al doilea a devenit Patriarhul Rusiei cand Elţan a condus această ţară, perioadă in care s-au schimbat radical relaţiile dintre stat şi Biserică. Preasfinţitul nu a uitat niciodată aceste lucruri şi ii mulţumeşte lui Boris Elţan pentru atitudinea faţă de Biserică şi de credincioşi", se arată intr-un comunicat al Patriarhiei Ruse, citat de Interfax. Prima reacţie la moartea lui Elţan a venit insă de la predecesorul său, Mihail Gorbaciov: "Transmit condoleanţe sincere celui care a dus pe umerii săi evoluţia ţării, dar şi greşeli grave. A avut un destin tragic". Doar reacţia actualului preşedinte, Vladimir Putin, s-a lăsat aşteptată: nu a avut nici un mesaj oficial, i-a dat doar un telefon Nadinei Elţan, soţia lui Boris, şi i-a exprimat condoleanţe, informează Interfax.

PERSONAJUL. In 1991, Elţan a devenit primul conducător din istoria Rusiei ales in mod direct, de popor. S-a născut la 1 februarie 1931 şi a atras atenţia lumii pentru prima dată in 1991, cand i-a sfidat pe autorii loviturii de stat impotriva liderului sovietic Mihail Gorbaciov. Ulterior, Elţan a fost implicat in acţiunile care au dus la destrămarea URSS şi a devenit primul preşedinte ales democratic al Rusiei. Războiul impotriva separatiştilor din Cecenia a fost unul dintre momentele dificile ale mandatelor sale. In ultimii ani petrecuţi la Kremlin, el a apărut drept o personalitate izolată şi predispusă la depresii. Suferind de inimă, Elţan a demisionat la 31 decembrie 1999, numindu-l pe Vladimir Putin preşedinte interimar pană la noile alegeri din 26 martie 2000.

PUCIUL. In urmă cu 16 ani, Elţan a intrat in istorie, in faţa "Casei Albe" (fostul Soviet Suprem al Rusiei), de unde, de pe "fruntea" unui tanc T-72 al diviziei Tamanskaia, a condus puciul reacţionar. La 19 august 1991, activiştii brejnevişti au organizat o lovitură de stat, nemulţumiţi de "efectul perestroika" şi de autorul lui, Mihail Gorbaciov. La 20 august, 100.000 de persoane au demonstrat la Leningrad (azi Sankt Petersburg), in timp ce 180 de blindate se indreptau spre oraş. La Moscova, 50.000 de manifestanţi sfidau restricţiile de circulaţie decretate in cursul serii. Elţan a anunţat preluarea comandamentului forţelor armate. Ziua de 21 august a reprezentat punctul culminant - la Moscova, manifestanţii au incercat să oprească tancurile cu pietre şi cocteiluri Molotov, iar Estonia şi Letonia şi-au proclamat independenţa. A doua zi, puciştii au fost arestaţi (şi amnistiaţi in 1994), iar ministrul de Interne s-a sinucis.
După trei zile de captivitate, Gorbaciov a fost adus in faţa "Casei Albe", unde Elţan l-a strivit cu dispreţul său.