x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Piata muncii - Intre "Da" si "Nu"

Piata muncii - Intre "Da" si "Nu"

de Anca Aldea    |    29 Dec 2006   •   00:00
Piata muncii - Intre "Da" si "Nu"

Mai putin de jumatate dintre statele-membre ale Uniunii Europene vor ingadui romanilor si bulgarilor in cautare de serviciu sa le calce pragul fara nici un fel de restrictii.

Ramanem, pentru o vreme, la usa Occidentului. Mai putin de jumatate dintre statele-membre ale Uniunii Europene vor ingadui romanilor si bulgarilor in cautare de serviciu sa le calce pragul fara nici un fel de restrictii. Pentru aceia care vor sa munceasca insa in majoritatea tarilor occidentale va fi nevoie, cel putin in urmatorii doi ani, de respectarea unor restrictii.

Polonia, Finlanda, Suedia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Republica Ceha si Slovenia au anuntat ca vor deschide complet piata muncii romanilor si bulgarilor, fara sa impuna nici un fel de restrictii.

FARA LIBERA CIRCULATIE. Pe lista reticentilor, a celor care vor aplica restrictii partiale sau totale timp de doi ani, se afla, intre altii, Marea Britanie si Irlanda, care au promis introducerea unor cote pentru muncitorii necalificati, care vor lucra numai in domeniul agroalimentar. Danemarca, Olanda, Grecia si Spania vor impune un regim de tranzitie de doi ani, asa cum au procedat si in cazul tarilor care au aderat in 2004. De teama unei "invazii" de imigranti, Grecia si-a anuntat intentia de a urma modelul spaniol, de introducere a unui moratoriu pentru o perioada de tranzitie de doi ani.

Nici Franta nu s-a lasat mai prejos. Din luna mai 2006, autoritatile de la Paris au introdus o serie de masuri care se refera la munca fara restrictii pentru imigranti in sapte sectoare economice.

Vecina noastra Ungaria a luat o decizie pe muchie de cutit, in contextul in care in Romania traiesc peste 1,5 milioane de minoritari maghiari. Budapesta va deschide partial piata muncii, "pe niveluri", astfel incat in primii doi ani, romanii si bulgarii nu vor primi automat permise de munca decat daca se incadreaza in cele 130-140 de profesii pentru care nu exista mana de lucru in Ungaria.

Si Germania a avut un repros la adresa noastra, din moment ce a decis sa prelungeasca pana in 2009 masurile adoptate pentru mana de lucru din Est. La fel se intampla si in cazul Austriei, Luxemburgului si Belgiei. Italia, care a ridicat in iulie toate restrictiile pentru forta de munca din Est, a anuntat, prin vocea ministrului de Interne, ca autoritatile de la Roma vor deschide piata muncii pentru romani doar daca Bucurestiul va fi mai cooperant in lupta impotriva criminalita-tii transfrontaliere. Premierul italian a promis ca va trata cu seriozitate chestiunea muncitorilor romani si bulgari dupa aderare, in contextul in care concetatenii nostri reprezinta in momentul de fata cea mai mare comunitate de straini din Italia. Seful Cabinetului italian, Romano Prodi, a declarat luna trecuta ca este nevoie de o discutie pe marginea acestei probleme "delicate" cu celelalte tari europene. Pana la tratativele ce vor fi purtate la Bruxelles, premierul Prodi considera drept "complicata" acordarea accesului liber pentru romani, dupa 2007, Italia temandu-se ca ar putea fi "certata" pentru politica sa singulara, dupa ce Marea Britanie, Irlanda si Germania au restrictionat accesul romanilor pe piata muncii.

EZITANTII. Alte doua state europene au intarziat sa anunte o decizie in privinta muncitorilor romani si bulgari. Portugalia si Malta nu si-au facut auzite punctele de vedere in acest sens.

Ungurii ne cer la granita tot pasaportul!

Cu numai cateva zile inainte de primirea Romaniei in Uniunea Europeana, autoritatile de la Budapesta anunta ca accesul cetatenilor romani in spatiul Uniunii Europene nu se va putea realiza doar pe baza cartii de identitate, in ciuda declaratiilor optimiste ale oficialilor de la Bucuresti. Timár Zoltán, purtatorul de cuvant al Politiei de Frontiera ungare, a declarat ieri pentru Jurnalul National: "Politia de Frontiera ungara s-a pregatit ca de la 1 ianuarie sa primeasca cetatenii romani in Ungaria chiar si pe baza cartii de identitate. Dar nu ii vom primi, totusi, fiindca deocamdata nu am fost informati de la Bruxelles ca ar exista o intelegere intre Uniunea Europeana si Romania, in acest sens. Asteptam o informare oficiala, fie de la partea romana, fie de la Bruxelles, care informatie insa nu a ajuns la noi. Pana nu o vom primi, accesul in Ungaria se va face tot pe baza pasaportului si nu al cartii de identitate, indiferent de ce se declara prin alte medii".

Campanie. Ungarii sustin ca demersurile romanesti ar fi trebuit incepute cu cateva luni in urma. Asa s-a intamplat si in momentul aderarii Ungariei la Uniunea Europeana, cand autoritatile ungare au trimis in prealabil mostre ale actelor de identitate la Bruxelles, spre aprobare. A urmat apoi o campanie de cateva luni a Politiei de Frontiera, de informare a cetatenilor, si abia apoi masura calatoriei cu cartea de identitate a intrat in vigoare.

"De Romania depinde cand incepe accesul cetatenilor romani in UE, pe baza de buletin", a mai precizat, Timár Zoltán, purtatorul de cuvant al Politiei de Frontiera ungare. informAri. In ce priveste autoritatile de frontiera romane, acestea se declara pregatite, dar invoca aceeasi lacuna ca si ungarii: lipsa unor dispozitii ferme, scrise, care sa le permita trecerea la noul sistem.

Referitor la aceasta problema Fabian Badila, sef birou presa Politia de Frontiera romana, a declarat ca " tara noastra a trimis informare la toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene si la ambasade conform uzantelor diplomatice. De asemenea, s-a transmis prin e-mail la toate Politiile de frontiera din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv Ungaria. Aceste informari au fost facute incepand cu luna iulie, in octombrie, precum si de doua ori in decembrie". Si Ministerul roman de Externe a confirmat aseara ca toate demersurile necesare au fost facute la timp. (Andrei Ando, Mara Raducanu)

Primul stat din Europa de Est care a recunoscut UE

Drumul european al Romaniei a inceput cu multi ani in urma, cand a fost negociata o serie de acorduri si aranjamente tehnice pentru reglementarea comertului cu produse agricole, textile si siderurgice. "Romania, in permanenta inainte de ’89, a avut un cadru juridic destul de articulat in relatiile cu Uniunea Europeana. Negocierile au inceput inca din anii ’70, iar Romania a fost singura tara din fostul CAER care recunoscuse defacto existenta UE ca organizatie inca din 1981, cand a intrat in vigoare Acordul privind crearea Comisie mixte Romania-CEE", ne-a declarat Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, unul dintre primii negociatori europeni ai tarii noastre.

Romania a fost prima tara din regiune care a incheiat acorduri comerciale direct cu Uniunea Europeana inca din 1981. Acordurile din ’80 incheiate direct cu UE (pentru produse industriale, altele decat cele siderurgice, si un acord de cooperare economica si comerciala) stabileau cote si contingente de export ale produselor romanesti pe piata europeana.

SCHIMBARILE. In 1986 s-au dezghetat relatiile intre CAER si Uniunea Europeana. "Avand in vedere rolul de pionierat al Romaniei in relatia cu UE, in dezvoltarea cadrului juridic si recunoasterea de facto a UE ca organizatie, autoritatile comunitare au propus ca Romania sa fie primul stat din zona care recunoaste diplomatic UE prin stabilirea de relatii diplomatice. Din pacate nu s-a intamplat asa", povesteste Berinde. S-au purtat in schimb negocieri pentru incheierea unui Acord de comert, cooperare economica si comerciala intre Romania si UE, dar si acestea au fost blocate in 1988, ca urmare a invocarii de catre UE a nerespectarii drepturilor omului in Romania.

ULTIMUL TREN. Romania s-a vazut nevoita sa recupereze in forta terenul pierdut. Primul pas a fost reluarea si finalizarea negocierilor pentru Acordul de comert, cooperare economica si comerciala, suspendate in 1988. Aceasta era o etapa obligatorie pentru a putea trece la negocierile pentru integrarea europeana. "Asocierea la UE era posibila numai daca aveai facute deja Acordul pentru comertul cu produse industriale (pe care noi il aveam deja din ’81) si Acordul de comert, cooperare economica si comerciala. Anumite caramizi au fost puse inainte de ’89. Negocierile de asociere au debutat in 1991, iar acordul interimar privind aspectele comerciale din acordul de asociere a intrat in vigoare in 1993. De-abia in 1995 a intrat in vigoare in totalitate. Acordul de asociere, care a deschis drumul integrarii europene", a mai spus Berinde. Restul este istorie. Una care inca se scrie.

Pierderi
Cercetatorii de la Institutul de Studii Economice Internationale de la Viena spun ca vor exista si sectoare unde aderarea va avea un impact mai degraba negativ, cel putin in primii ani, pana cand piata va cerne firmele care vor reusi sa faca imbunatatirile si investitiile necesare pentru a concura pe piata comunitara. Astfel, sectoarele unde aderarea nu va fi vazuta cu ochi buni sunt cel al intreprinderilor mici si mijlocii, agricultura si industria alimentara. Totusi, daca Romania si Bulgaria ar fi fost amanate cu un an, ar fi aparut unele imbunatatiri de detaliu, fara diferente structurale. "Orice modificare de fond ia mai mult de un an", apreciaza expertii.

Beneficii
Castigurile de pe urma aderarii europene se vor vedea in mod special in patru domenii, potrivit Institutului de Studii Economice Internationale de la Viena. Intr-un studiu preluat de Euractiv, institutul vienez apreciaza ca beneficiile se vor vedea cu preponderenta in activitatea de comert, la nivelul cresterii economice, in materie de investitii si prin infuzia de fonduri europene. Din punct de vedere politic, aderarea Romaniei si a Bulgariei va aduce un plus de stabilitate in zona Balcanilor. Din punct de vedere economic, predictiile pe termen mediu pentru ambele tari au fost intre 5% si 6% crestere economica anuala.
×