Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Opoziţia anticomunistă din Republica Moldova a constituit Alianţa pentru Integrare Europeană. Din aceasta fac parte trei partied liberale: Partidul Liberal-Democrat Partidul Liberal, Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Democrat. Împreună coaliţia pro-europeană are 53 de mandate din totalul de 101.
La alegerile parlamentare din 29 iulie, comuniştii, care s-au aflat la guvernare timp de 8 ani au pierdut 12 mandate şi vor trece în opoziţie. Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană semnat de liderii celor patru partide necomuniste conţine 5 obiective prioritare ale viitoarei guvernări, dar nu se referă la împărţirea funcţiilor între cele patru formaţiuni. Principiile de bază ale Alianţei pentru Integrarea Europeană sunt restabilirea statului de drept, depăşirea crizei social economice şi asigurarea creşterii economice, descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale, reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, integrarea europeană şi promovarea unei politici externe echilibrate.
Semnarea acordului de constituire a viitoarei coaliţii de guvernare marchează sfârşitul primei etape de negocieri. În cea de-a doua etapă urmează a fi negociate viitoarele candidaturi la funcţiile de şef al statului, preşedinte al Parlamentului şi premier. Doar după ce vor ajunge la un compromis, PLDM, PL, PD şi AMN vor trece la discuţii cu Partidul Comuniştilor pe tema alegerii unui nou şef al statului, pentru care sunt necesare 61 de voturi. Unul din fruntaşii Partidului Comuniştilor, Vladimir Ţurcan, a declarat că PCRM "ar putea accepta un dialog cu opoziţia pentru a sprijini un candidat comun". Vladimir Ţurcan a spus că viitorii deputaţi comunişti au purtat discuţii pe această temă şi că ar putea fi de acord cu un candidat care să nu facă parte din nici un partid parlamentar. Ţurcan a spus că partidul său ar avea şi alte condiţii, dar nu a oferit detalii.
La rândul lor, liderii partidelor necomuniste au afirmat că noul preşedinte al Republicii Moldova va proveni din rândul celor patru partide, iar în cazul în care comuniştii nu vor vota pentru el va fi pus în aplicare planul "B": "Noi avem alternativă la nevotarea din partea comuniştilor. Societatea va afla despre ce este vorba. Noi avem alternativă de a alege şi şeful statului, şi Guvernul, şi preşedintele Parlamentului şi a continua democratizarea societăţii", a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu.
La rândul său, ex-comunistul Marian Lupu, care a preluat conducerea PD, a declarat: "Este clar că ne vom aşeza la masă şi vom discuta cu comuniştii. Nimeni, astăzi, nu poate să presupună care va fi scenariul acestor discuţii. Varianta "A": un dialog care poate să se încheie rapid şi paşnic; Varianta "B": poate fi un dialog mai îndelungat care se termină paşnic; Varianta "C": un dialog scurt şi violent. Adică, plasarea pe poziţii diametral opuse. Nu ne vom lăsa să fim invitaţi la o asemenea discuţie. Vom invita noi PCRM la un asemenea dialog".
Referindu-se la acelaşi subiect, liderul PLDM, Vlad Filat a spus că în perioada care s-a scurs de la alegerile din 29 iulie au fost examinate mai multe scenarii: "Sunt mai multe decât A, B şi C. Sunt scenarii care reies din norma legală şi din posibilităţile pe care le avem în a depăşi o situaţie sau alta. Şi vom aborda această situaţie cu toată responsabilitatea şi cu tot profesionalismul pe care îl au echipele acestor partide", a conchis Filat.
Soluţia care reiese din declaraţiile liderilor necomunişti este, în opinia experţilor, referendumul pentru modificarea Constituţiei. Nici unul din cei patru lideri politici nu a confirmat, însă, dacă anume aceasta s-a avut în vedere prin sintagma "alternativă la nevotarea de către comunişti" exprimat de Mihai Ghimpu.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au anunţat, însă, că actuala Constituţie a Republicii Moldova va fi modificată substanţial. Ei vor ca şeful statului să nu mai fie ales de către Parlament, ci de popor. Ideea modificării sau chiar schimbării Constituţiei Republicii Moldova a fost exprimată în treacăt într-o emisiune televizată de către liderul PLDM Vlad Filat şi de preşedintele PL, Mihai Ghimpu: "Dacă e să vorbim despre modificarea Constituţiei, aceasta este o problemă pe care urmează să o discutăm foarte serios. Noi am avut şi anumite angajamente asumate faţă de oameni. Avem de muncit foarte mult, fiindcă avem multe norme care se contrazic...", a menţionat Filat. În acelaşi context, liderul PL Mihai Ghimpu a adăugat: "Noi avem nevoie de o Constituţie nouă!".
În campania electorală PLDM şi-a asumat angajamentul de a modifica Legea Supremă astfel încât şeful statului să fie ales de popor - nu de Parlament cum se face în prezent. Dar nu este clar deocamdată la ce s-a referit Vlad Filat atunci când a spus că multe norme constituţionale "se contrazic". Se ştie, însă, că pe parcursul ultimelor două decenii politicienii moldoveni s-au confruntat în discuţii referitoare la statutul de neutralitate al Republicii Moldova proclamat prin actuala Constituţie, denumirea română/moldovenească a limbii oficiale a statului şi apartenenţa Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente.
În campania electorală PD şi AMN care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană s-au pronunţat, totuşi, pentru menţinerea statutului de neutralitate al Republicii Moldova şi împotriva aderării la NATO. Raţionamentul este, în opinia autorilor ideii, că proclamarea statutului de neutralitate ar fi un argument fundamental pentru a cere Rusiei să-şi retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova. În ceea ce priveşte denumirea limbii oficiale, doar liderul PD Marian Lupu ezită să se pronunţe ferm, dar a spus că limbile "moldovenească" şi română sunt identice. Liderii celorlalte trei componente ale coaliţiei au declarat ferm că vorbesc româneşte.
Constituţia Republicii Moldova poate fi modificată în Parlament doar de către o "majoritate constituţională", adică cu 67 de voturi, pe care coaliţia nu le are, la fel cum nu are nici cele 61 de voturi necesare pentru alegerea noului preşedinte. Soluţia ar fi atragerea deputaţilor comunişti. Liderul PLDM, Vlad Filat, a spus că este posibil ca 30 de deputaţi comunişti să treacă în tabăra democraţilor.
Până la această oră, componentele Alianţei pentru Integrare Europeană nu au convenit asupra principalelor trei funcţii în stat - funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, cea de preşedinte al Parlamentului şi funcţia de prim-ministru.
