Plan naţional în Japonia: Angajaţii să muncească mai puţin

Guvernul japonez desfăşoară un plan naţional care are ca scop să-i convingă pe cetăţeni să muncească mai puţine ore suplimentare şi să-şi efectueze toate zilele de concediu la care au dreptul. Cultul muncii este adânc înrădăcinat în cultura niponă, însă frenezia de a se evidenţia la locul de muncă are şi efecte negative. Moartea prin epuizare sau sinuciderea provocată de numărul prea mare de ore muncite au ajuns atât de comune încât au şi o denumire în dicţionar: "karoshi".

Numai anul trecut, 2.310 decese, în special în rândul tinerilor, au fost puse pe seama "karoshi". Pentru a contracara acest fenomen, guvernul japonez a iniţiat un plan naţional cu ţinte specifice: reducerea numărului de angajaţi care lucrează în mod constant peste 60 de ore pe lună la 5% până în anul 2020, faţă de 10% cât se estimează că fac asta în prezent. O altă ramură a planului îşi propune să-i determine pe angajaţi să-şi folosească toate zilele de concediu. Angajatul tipic japonez are dreptul la 20 de zile de concediu pe an, însă majoritatea folosesc maximum jumătate din această perioadă într-un an, de teamă să nu lase impresia că sunt dezinteresaţi de problemele de la serviciu. Planul este ca, până în 2020, angajaţii să îşi efectueze măcar 70% din zilele de concediu. "Oamenii trebuie să fie conştienţi că li se cuvine acest drept şi că nu este nimic în neregulă dacă îţi iei concediu", spune ministrul Muncii şi Sănătăţii din Japonia, Yasukazu Kurio, care, pentru a da un exemplu pozitiv, şi-a luat, anul trecut, 17 zile de concediu din cele 20 cuvenite. Printre activiştii care militează pentru mai mult timp liber pentru angajaţi se numără şi Hiroshi Kawahito, un avocat care a înfiinţat Consiliul Naţional de Apărare a Victimelor Karoshi. Kawahito spune că planul guvernului este un pas înainte, însă nu atacă problema reală. "Planul nu include nicio măsură de penalizare a companiilor care încalcă regulile privind timpul de lucru", spune avocatul, care militează ca Japonia să urmeze exemplul Uniunii Europene şi să introducă obligaţia de a exista minimum 11 ore de timp liber înt-o zi. Acesta adaugă că un alt motiv pentru care "karoshi" a devenit un fenomen ţine şi de sindicatele din Japonia, care se luptă doar pentru salarii mai mari pentru angajaţi, dar nu se preocupă de orarul de lucru. Kenichi Kuroda, un profesor universitar specializat în cultura muncii din Japonia, menţionează şi o altă cauză. "Tradiţia în Japonia este ca un angajat să iasă la pensie de la prima companie la care s-a angajat. Deci este neobişnuit ca cineva nemulţumit de program să îşi dea demisia", spune Kuroda.

Fenomenul "karoshi" a început în anii '70, când salariile relativ mici din Japonia i-au determinat pe angajaţi să muncească ore suplimentare. Anii de abundenţă ai deceniului următor i-a determinat să tragă tare pentru a-şi menţine slujbele

Sinuciderea, infarctul sau accidentul vascular, în condiţiile în care angajatul munceşte până la epuizare, au căpătat denumirea de "karoshi" în Japonia.