Planurile militare ale SUA pentru Africa

Devenit deja un aliat strategic al Occidentului, guvernul Nigerului şi-a dat oficial acordul pentru ca avioane americane de supraveghere fără pilot - drone - să fie staţionate pe teritoriul său. La începutul săptămânii, ambasadorul SUA, Bisa Williams, îi transmitea această dorinţă militară preşedintelui ţării, Mahamadou Issoufou, care (potrivit surselor serviciilor de informaţii locale) a acceptat-o imediat. Dronele ar putea fi staţionate în zona deşertică Agadez, punct de răscruce între Mali, Algeria şi Libia, şi se încadrează într-un plan mai amplu al Administraţiei Obama pentru a ameliora culegerea de informaţii asupra grupurilor islamiste, care operează în regiune, informează Agerpres.

Nu este singura operaţiune pe care guvernul american o preconizează pentru următoarele luni pentru continentul african. În martie se prevede începerea desfăşurării unei brigăzi militare care va face parte din Prima Divizie de Infanterie de pe continentul african. Intenţia acestei echipe, Brigada Daga cu baza la Fort Riley, Kansas, este de a antrena forţele militare locale în cele 35 de ţări ale continentului, mai ales locurile unde Al Qaida este activă. Anunţul nu este o surpriză, forţa se va afla în subordinea Centrului de comandă al SUA pentru Africa (Africom), un comandament destinat teoretic să deschidă căi diplomatice în conflictele regionale şi care are în prezent 3.000 de efective militare desfăşurate pe coasta din Djibouti.

Pe de altă parte, ajutorul umanitar nu va fi singura sa misiune pe continent. Din tabăra de la Lemonnier (Djibouti) a fost condusă, în aprilie 2009, salvarea căpitanului Richard Phillips, sechestrat de piraţii somalezi. Şi tot de la această bază au pornit patru elicoptere care, cinci luni mai târziu, au ajutat la anihilarea lui Saleh Ali Nabhan, pe atunci lider al operaţiunilor Al Qaida din Cornul Africii. Totuşi, aşa cum asigură analistul Jonathan Stevenson, adevăratul test de probă al acestui comandament (ale cărui cartiere generale se află la Stuttgart, Germania) a fost recentul conflict din Libia.

În prima zi de misiune lansată la 19 martie de Africom (care a coordonat 11 crucişătoare militare americane şi zeci de avioane) au fost lansate 110 rachete de croazieră Tomahawk. Atacul a suscitat însă multe antipatii în regiune. Deşi cele trei ţări africane membre nepermanente ale Consiliului de Securitate al ONU - Nigeria, Africa de Sud şi Uganda - au dat undă verde intervenţiei, Uniunea Africană s-a opus în mod clar. Libia a marcat o nouă tendinţă pentru Africom, însă din alt motiv. La 11 septembrie 2012, un atac insurgent asupra localităţii din Benghazi provoca moartea a patru americani, între care şi cea a ambasadorului SUA, Christopher Stevens. Dincolo de scandalul politic, incidentul a dus la destituirea generalului Carter F. Ham, comandantul Africom, care a acuzat în repetate rânduri excesele militare ale continentului.

La o lună după dezastruoasa operaţiune din Libia, la 18 octombrie anul trecut noul ministru al apărării, Leon Panetta, anunţa numirea generalului David M. Rodríguez în fruntea comandamentului Africom. Din 2007, SUA au construit peste zece baze militare pe continentul african pentru staţionarea avioanelor fără pilot. În iunie 2011, Pentagonul a testat zborul a patru 'drone', estimate la 45 de milioane de dolari, de la baza din Seychelles, iar la sfârşitul anului 2011, a instalat un centru secret de comandă în Etiopia, pentru a frâna ameninţarea islamistă provenită din Somalia vecină.