Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În această după-amiază a început vizita oficială de două zile în Franţa a premierului Victor Ponta. Programul anunţat pentru cele două zile – miercuri şi joi – cuprinde întâlniri oficiale cu preşedintele Republicii Franceze, François Hollande, precum şi cu primul ministru, Jean-Marc Ayrault. De asemenea, Victor Ponta se va întâlni şi cu reprezentanţi a 16 mari companii franceze care au interese şi proiecte comune în România. După-amiaza primei zile a vizitei anunţă pentru 17:30 întrevederea premierului Ponta, preşedinte al PSD, cu dl Harlem Desir, preşedintele Partidului Socialist Francez, care este şi vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European. După o oră este prevăzută întrevederea cu doamna Elisabeth Guigou, preşedintele comitetului de relaţii externe al Adunării Naţionale a Franţei. Joi este ziua cu încărcătura politică cea mai consistentă din cariera tânărului premier român. La ora 12:00 are loc întâlnirea cu Francois Hollande, la sediul Preşedinţiei, Palatul Elysee, urmată de dialogul cu primul-ministru francez şi conferinţa comună de presă. Vizita oficială în Franţa are o miză deosebită pentru România – relansarea parteneriatului strategic cu Franţa, o mare putere europeană, în plină reafirmare a rolului ei pe scena internaţională.
Relaţiile româno-franceze au avut un rol central în diplomaţia Bucureştiului din ultimul secol şi Franţa a fost în numeroase ocazii punct de sprijin pentru România. Alianţa politico-militară din războiul de reîntregire din 1916-1918, tratatele şi schimburile economice din perioada Ceauşescu au o nouă dezvoltare după ce România şi Franţa sunt membre în UE şi NATO. Parteneriatul strategic, semnat în 2008 cu ocazia vizitei lui Nicolas Sarkozy la Bucureşti, este un cadru excelent pentru dezvoltarea relaţiilor, dar entuziasmul iniţial s-a diminuat considerabil. “Priceperea” lui Traian Băsescu a eliminat Parisul din “axa strategică” asumată de preşedintele-jucător. Mai mult, răcirea relaţiei Sarkozy-Băsescu a avut efect şi în mediul de afaceri. Colas, Vinci, GDF Suez, EADS, Alstom au avut mari probleme în derularea afacerilor. Sub presiunea factorului politic de la Cotroceni, Guvernul Boc a luat decizii în defavoarea angajamentelor din parteneriatul strategic; au fost anulate contracte, chiar şi licitaţii câştigate de mari firme franceze. Sarcina pe care şi-a luat-o Victor Ponta este în primul rând recâştigarea încrederii investitorilor francezi puşi pe fugă de atitudinea ostilă sau dorinţa de şperţuri a puterii portocalii.
Relansarea parteneriatului se poate face rapid în domeniile Apărării, unde se impun rapid dotări cerute în primul rând de interesele româneşti şi apoi de cele regionale, ale Alianţei. Modelul de succes Dacia poate fi preluat şi de industria aeronautică unde există puncte de cooperare care pot fi lesne dezvoltate – Eurocopter la Ghimbav fiind cel mai notoriu. Participarea militară a României în Mali este şi ea un motiv de reciprocă încredere bine primit de Hollande, promotorul angajării Franţei. Energetica, agricultura, educaţia au şi ele numeroase oferte pentru a da consistenţă şi un suflu nou pateneriatului. Un act diplomatic se dezvoltă prin seriozitate şi capătă conţinut prin activitatea multor instituţii şi companii.
Echipa socialistă de la Paris şi noua Putere de la Bucureşti pot încuia neîncrederea lăsată la Paris pe camerele de supraveghere. În arhivele franceze se păstrează, potrivit unor surse diplomatice, imaginile care arată exact câţi români au votat la Paris în 2009. De ce au intrat în picaj relaţiile dintre Sarko şi Băsescu după acea dată? De ce Baconschi a fost privit cu neîncredere la Paris? Sunt întrebări care nu se află înscrise în dialogul la nivel înalt româno-francez care nu este minat de asemenea îndoieli.
