Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încercarea Cataloniei de a obține independența față de Spania poate avea un efect de domino pe continentul european, aruncând Uniunea Europeană într-o criză fără precedent. Adoptată de parlamentul catalan, declarația de independență ar putea scinda teritoriul blocului comunitar, acolo unde o serie de regiuni, care speră să obțină cel puțin autonomia, așteaptau cu nerăbdare crearea unui precedent.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a recunoscut, recent, apariția unor „fisuri” în blocul comunitar, după ce Catalonia și-a proclamat independența față de Spania. O privire mai atentă pe harta Europei scoate în evidență o serie de regiuni care doresc o autonomie mai mare sau chiar secesiunea față de statele din care fac parte. După un prim referendum ilegal asupra independenței, în 2014, Catalonia a organizat anul acesta un nou plebiscit pentru autodeterminare, în pofida opoziției manifestate de Madrid. Cei 42 la sută dintre catalanii care au participat la referendum au votat în proporție de 90 de procente în favoarea separării față de Spania, provocând la nivel european o dezbatere aprinsă pe tema precedentului creat de catalani. Pentru Barbara Loyer, profesor la Institutul francez de geopolitică din cadrul „Universității Paris 8”, votul din Catalonia ar putea fi o sursă de inspirație pentru noi mișcări de independență pe bătrânul continent. „Potențialul destabilizator al referendumului este foarte mare (…) Este o binecuvântare pentru regionalismul din Europa”, susține Loyer, citată de „France 24”. „Se deschide o dezbatere pe tema democrației și putem reduce situația la o confruntare între popor și statul susținut de poliție”, adaugă aceeași sursă, în contextul în care numeroase mișcări separatiste regionale europene sunt active de zeci de ani și par decise să nu renunțe la intențiile lor secesioniste.
Puncte vulnerabile pe harta Europei
Rezultatul referendumului din Catalonia i-ar putea inspira pe naționaliștii din Țara Bascilor, care au luptat încă din secolul al XIX-lea pentru unitatea politică a populației vorbitoare de bască din Spania și Franța. Naționaliștii din regiunea separatistă spaniolă, care se bucură de o autonomie mai largă decât cea catalană, ar putea relua acum lupta pentru a obține independența față de autoritățile centrale. O nouă generație de basci, care se simte ignorată de Madrid, ar putea revigora ETA, mișcarea separatistă considerată grupare teroristă de către Spania, UE și SUA, după ce a ucis peste 800 de persoane în 50 de ani de luptă pentru crearea unui stat independent. În primăvară, ETA își anunța intenția de a se dezarma, unilateral, punând astfel capăt ultimei insurgențe armate din Europa Occidentală. Un alt punct nevralgic pe harta europeană îl constituie Scoția. Deși scoțienii s-au exprimat contra independenței, într-un referendum din 2014, premierul Nicola Sturgeon face presiuni pentru organizarea unui nou vot în această privință, după ce britanicii au ales Brexit-ul. Sturgeon, care a sprijinit deschis referendumul din Catalonia, susține că scoțienii vor să rămână în UE, deși Londra părăsește blocul comunitar. Și Flandra, regiunea „olandeză” a Belgiei, are o mișcare naționalistă puternică, având obiective secesioniste clare. Mai mult, potrivit presei spaniole, liderul separatist catalan, Carles Puigdemont, ar putea primi aici azil politic. Un alt punct nevralgic pe harta unității europene îl constituie insula franceză Corsica, unde, afirmă analiștii politici, în cazul organizării unui referendum s-ar ajunge la o situație similară cu cea din Catalonia.
Între timp, în urma unui referendum organizat pe 22 octombrie, regiunile italiene Lombardia și Veneția vor obține, se pare, mai multă autonomie din partea Romei.
