Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In jurul reuniunii de la Copenhaga, a ministrilor de Finante ai zonei euro, care urmeaza sa decida, vineri, consolidarea plasei de siguranta constituite pentru depasirea crizei datoriei suverane, presedintele Bundesbank, Banca Centrala a Germaniei, a lasat joi sa se inteleaga ca principala economie a Europei nu doreste ca aceasta sustinere financiara sa creasca in continuare. Suma care va fi in discutie vineri variaza intre 700 si 940 de miliarde de euro, dar, spune Jens Weidmann, daca acest 'zid de bani' va creste in continuare, nu inseamna ca am si gasit o solutie pentru iesirea din criza, ci, mai degraba, sustine el, tarile cu probleme trebuie sa faca sacrificii.
Banca Centrala Europeana a inceput, in urma cu cateva saptamani, a doua operatiune de refinantare pe 36 de luni, acordand imprumuturi de 530 de miliarde de euro unui numar de 800 de banci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor si pentru a reduce costurile de creditare ale guvernelor. De asemenea, BCE a acordat, in luna decembrie a anului trecut, imprumuturi pe trei ani, in valoare de 489 de miliarde de euro, la o dobanda de 1%, pentru 523 de banci. Aceste imprumuturi au avut menirea de a preveni o criza a creditelor in zona euro. Pe de alta parte, guvernele au reactionat prin alocarea unor fonduri suplimentare, pentru a impiedica raspandirea crizei financiare din zona euro. Presedinte Bancii Nationale a Germaniei, Jens Weidmann, considera insa ca aceasta abordare nu este suficienta.
'Trebuie sa facem fata unei crize care nu mai este limitata la anumite tari, in intreaga Europa reprezinta o problema care apasa pe umerii oamenilor si care pune in discutie viabilitatea Uniunii Monetare, in forma sa actuala. Este evident ca aceasta criza trebuie rezolvata, iar cele viitoare trebuie prevenite. Pana acum, insa, cei care stabilesc politicile au inconjurat criza, cu un zid de bani care a ajuns la inaltimea a 500 de miliarde euro. Sa izolezi problema e, cu siguranta, o abordare logica, dar, la fel ca si Turnul Babel, zidul de bani nu va atinge niciodata Raiul. Daca vom continua sa inaltam acest zid, ne vom confrunta cu si mai multe constrangeri, atat financiare, cat si politice', a declarat Jens Weidmann.
Punctul sau de vedere contrasteaza insa cu cele prezentate recent intr-un raport al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltarea Economica - OCDE - in care se arata ca zona euro ar trebui sa sporeasca puterea fondului sau de salvare la trilion de euro, pentru a fi sigura ca poate veni in ajutorul oricarei tari aflate in dificultate. Jens Weidmann sustine insa ca rezolvarea problemelor tine mai degraba de sacrificiile pe care tarile cu probleme sunt dispuse sa le faca.
'Tarile cu deficite de cont curent si cu datorii publice excesive trebuie sa ia masuri, trebuie sa puna in aplicare reforme structurale si sa-si consolideze bugetele pentru a reveni la cresterea economica. Bineinteles, ajustarile vor reprezenta o provocare uriasa pentru locuitorii acestor tari, dar situatia actuala nu mai poate fi sustinuta si daca nu se face nimic acum, viitoarele corectii vor fi si mai dureroase', a adaugat presedintele Bancii Nationale a Germaniei.
El a vorbit si despre uniunea fiscala la care au aderat 25, din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precizand ca aceasta mai are un drum lung pana isi va castiga credibilitatea. Jens Weidmann a adus in discutie cazul Spaniei care si-a revizuit unilateral tinta de deficit pentru 2012 si a declarat ca fara respectarea strica a regulilor stabilite, Pactul Fiscal va ramane doar pe hartie.
