x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prin România, către "visul german"

1
Autor: Irina Cristea 27 Dec 2010 - 21:12
Prin România, către Fabrizio Bensch/Reuters
143937-reuters-fabrizio-benschrtrowwv.jpgRomânia şi Bulgaria în spaţiul Schengen nu reprezintă doar o etapă (fi­rească în parcursul unui stat membru al Uniunii Europene) bazată pe cri­terii tehnice clare şi, într-o mare mă­sură, pe voinţa politică a statelor deja incluse în zona europeană fără pa­şapoarte şi controale. Dincolo de dis­cuţiile privind îndeplinirea ce­rin­ţelor tehnice şi chiar de cele privind nivelul corupţiei şi stadiul luptei îm­po­­triva criminalităţii organizate, in­tra­rea celor două state în zona Schengen poate însemna o nouă poartă de ac­ces deschisă migraţiei nedorite. Iar într-o ţară unde un cetăţean din patru are "background imigraţional", unde aproape 35% din persoanele sub 65 de ani sunt, la origine, imigrante şi unde integrarea migranţilor este cel mai fierbinte subiect de pe agenda dez­baterii interne, posibilitatea unui nou val de străini este privită cu în­gri­jo­­rare crescândă. Aceasta este si­­­tuaţia în Germania şi acesta ar putea fi unul dintre argumentele pentru ca­re "mo­torul Europei" insistă, alături de Fran­ţa, ca Uniunea Europeană să le acor­de României şi Bulgariei ceva timp în plus, pentru a se pregăti mai te­meinic în vederea aderării la zona Schengen. O pregătire care nu im­pli­că atât partea tehnică. La acest ca­pitol, am­bele state, în special Ro­mâ­nia, afirmă că au primit numai re­fe­ri­n­ţe pozitive din partea inspectori­lor europeni. Şi Bucureştiul, şi Sofia au mai spus, pe drept, că toate crite­riile de aderare la spaţiul Schengen şi condiţiile tehnice care trebuie în­de­pli­nite nu au vreo legătură directă cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu ajutorul căruia UE a încercat să se asigure că România şi Bulga­ria fac progresele necesare în comba­te­rea corupţiei şi a crimei organizate.

Trebuie spus însă că, oricât de bine pregătit din punct de vedere tehnic, orice sistem poate să nu dea randament dacă asupra celor aflaţi "la butoane" planează suspiciuni de corupţie sau chiar de coruptibilitate. Cel puţin, aceasta este una dintre perspectivele germane asupra a cât de pregătite sunt cele două ţări să devină state membre ale zonei Schengen.
Teoria a fost menţionată în mass-me­dia internaţionale imediat după ce Parisul şi Berlinul au anunţat că extinderea spaţiului Schengen în martie 2011 li se pare prematură. Temerile Germaniei nu au legătură atât cu cetăţenii români şi bulgari, cât cu felul în care intrarea în Schengen a celor două ţări ar veni în sprijinul "visului german" al cetăţenilor din Turcia şi din alte state din regiune. Pentru români şi bulgari, Schengen nu înseamnă nici liberalizarea pieţei muncii, nici modificarea legislaţiei care le reglementează drepturile şi perioada de şedere în Germania. Pentru Berlin, ar însemna deschiderea unei noi porţi pentru noi imigranţi. Aşa cum apreciau şi analişti citaţi de Financial Times, "includerea Ro­mâ­niei şi Bulgariei în Schengen ar des­chi­de un pod terestru pentru emigranţii turci, care ar putea intra pe teritoriul UE fie direct prin Bulgaria, fie pe la graniţa cu Grecia".

Precedentul este de dată chiar foarte recentă. Liberalizarea regimului de vize a dus la creşterea nu­mă­rului de solicitări de azi din Serbia şi Muntenegru. La nivel federal există temeri legate de un aflux similar dinspre Albania şi Bosnia şi Herţegovina, au spus surse din cadrul Ministerului german al Afacerilor Externe într-o discuţie cu jurnalişti aflaţi la Berlin cu ocazia unei vizite de informare pe tema imigraţiei şi integrării. Potrivit aceloraşi surse, dacă cetăţenii altor sta­te nu vor începe să folosească re­gi­mul vizelor pentru ceea ce este cu ade­vărat şi vor încerca să profite de re­la­xarea acestuia pentru a se stabili în Germania, acest lucru va afecta întreaga politică europeană privind vizele.

Un aflux necontrolat de imigranţi este exact ce vrea Germania să evite. Deşi propria populaţie este îm­bă­trânită şi se simte nevoia "îm­pros­pătării" forţei de muncă, Berli­nul do­reşte să acorde prioritatea califi­cării şi integrării forţei de muncă deja existente şi, eventual, să apeleze la forţă de muncă externă doar în do­menii specifice, "importând" lu­cră­tori ca­lificaţi care să acopere golurile identificate în sectoare cum sunt cel me­dical sau tehnic.

Autorităţile federale duc o campa­nie pe multiple fronturi pentru a-şi in­tegra comunitatea cândva "ne­ger­mană", formată acum din foşti imigranţi aflaţi deja la a treia sau a patra ge­neraţie în Germania. Cetăţeni germani care încă nu stăpânesc limba, care nu au şanse egale pe piaţa muncii sau în sistemul educaţional, care trăiesc în mare măsură din ajutorul social, care, în loc să se deschidă spre societate, tind să se izoleze în propriile ghetouri culturale, unde se simt în siguranţă, cu limba, cultura şi tradiţiile lor.

Nu este cazul tuturor persoanelor cu background imigraţional din Germania, dar cifrele sunt suficient de alarmante, susţine Barbara John, fost politician creştin-democrat şi expert pe probleme de imigraţie şi integrare. Statistici din 2008 arată că în Germania există aproape 7,5 milioane de cetăţeni cu trecut imigraţional. Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt turci (25,1%), italieni (7,8%), polonezi (5,7%), sârbi, muntenegreni şi kosovari (5,2%), greci (4,3%), croaţi (3,3%), cetăţeni din celelalte state ale UE, excluzând Italia, Polonia şi Grecia (17,2%), iar 31,3% din alte state. Cifre date publicităţii de autorităţile germane arată că 27% din copiii şi tinerii din Germania provin din fa­mi­lii cu trecut imigraţional. Iar Berli­nul, care a declarat anul pe cale să se în­cheie drept anul integrării, încearcă să îndrepte o situaţie pornită în anii ’50, pe care a început să o dezbată abia în anii ’90 şi pe care a luat-o în serios abia de cinci ani.
"În Germania se poate vorbi des­pre cinci mari «uşi» deschise imigran­ţilor după cel de-al doilea război mon­dial", spune Barbara John.

"În anii ’50 au apărut aşa-numiţii muncitori invitaţi de statul german pentru a compensa deficitul de forţă de muncă, în condiţiile unei creşteri economice spectaculoase. Iniţial, muncitorii invitaţi trebuia să stea în Germania doi ani, urmând să fie apoi înlocuiţi de alţii. Termenul s-a tot extins, pentru că angajatorii preferau să păstreze un lucrător care deprinse­se ce are de făcut decât să îl în­lo­cu­ias­că, periodic, cu altul care să o ia de la zero. Programul s-a închis în 1973 şi la el au luat parte îndeosebi turci, ita­li­eni şi greci. A doua «uşă» a fost programul de reunificare a familiei la sfâr­şitul anilor ’70. Numai din Turcia au venit, prin această metodă, 10.000 de persoane în anii ’80. A treia «uşă» a fost cea destinată azilanţilor, faţă de care Germania avea cea mai gene­roa­să politică – poate şi din pricina com­plexului de vinovăţie de după răz­boi. S-a ajuns că în 1992 Germania avea cel mai mare aflux de azi­lan­ţi: 438.000 de persoane într-un an, adică 1.200 pe zi. Atunci a apărut şi prima reacţie de nemulţumire din par­tea germanilor.
De-a lungul ani­lor, în jur de două milioane de per­soa­ne au ajuns în Germania, mo­ti­vând că sunt persecutate în ţara de origine. Cea de-a patra «uşă» a fost programul destinat etnicilor germani de peste hotare, în special din ţări precum Kazahstanul, dar şi România. Patru milioane de persoane s-au stabilit în Germania prin acest program. Uşa a cincea s-a deschis după anul 2005, când Germania a început să caute personal calificat, în special în IT. Condiţiile foarte stricte impuse prin acest program au adus însă în ţară doar câteva sute de persoane. Iar ceea ce eu numesc «uşa a cincea plus» este cea deschisă studenţilor străini, care au voie să rămână în Germania şi să se angajeze după terminarea studiilor dacă nu există un candidat german pentru post", explică John.

Expertul german este de părere că actuala problemă pe care Germania o are cu integrarea imigranţilor sau a descendenţilor familiilor de imigranţi îşi are rădăcinile în anii ’50, când Guvernul a invitat lucrători străini, negândindu-se nici o clipă că aceştia vor rămâne în Germania. În consecinţă, nu a existat nici un plan ţintit să le faciliteze integrarea. Mulţi dintre aceşti muncitori străini nu au mai plecat însă niciodată din ţara unde îşi făcuseră o viaţă cu mult peste ce aveau acasă.

De aici a început ceea ce se poate numi paradoxul integrării imi­gran­ţi­lor. Autorităţile creează politici cu aju­torul cărora să evite formarea de so­cietăţi paralele, în care turcii, li­banezii sau descendenţii lor să se izoleze. În acelaşi timp, în Germania devine tot mai dificilă acceptarea diferenţelor. Cu atât mai dificilă, cu cât chiar autorităţile federale au dificultăţi în a defini termenul "integrare", iar mulţi dintre imigranţi acuză "tentativele de asimilare" şi susţin că oficialii germani vor ca imigranţii să îşi uite originile şi să-i copieze întru totul pe germani. Oficialii consideră că imigrantul de succes, integrat, e cel care ştie germana, care se educă şi îşi educă şi copiii, munceşte legal, îşi plăteşte im­po­zi­te­le, se implică din punct de vedere so­cial şi îşi vede şi de legăturile cu pro­priul popor de origine. Numai că pâ­nă şi când aceste condiţii sunt în to­talitate sau în mare parte îndeplinite apar alte probleme. "Multor germani le este cam teamă de imigranţii mu­sul­mani, pentru că nu cunosc prea multe despre ei şi despre Islam. Mulţi văd o femeie asuprită în fiecare purtătoare de văl. De partea lor, imigranţii se plâng că nu pot funcţiona social câtă vreme nu li se permite să îşi exercite religia şi cultura dacă au un loc de muncă la stat. Se consideră discriminaţi pe piaţa muncii din aceste motive. Germanii cred, în schimb, că principalul lucru care îi exclude pe imigranţi de pe piaţa muncii este cunoaşterea insuficientă a limbii germane, mai ales că există imigranţi care se află aici de multe zeci de ani şi care încă nu vorbesc germană", a spus un oficial.
Citeşte mai multe despre:   schengen

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Polițistul care l-a imobilizat cu genunchiul pe gât pe George Floyd, acuzat de omor de gradul doi. Alți trei polițiști, puși sub acuzare

Polițistul care l-a imobilizat cu genunchiul pe gât pe George Floyd, acuzat de omor de gradul doi. Alți trei polițiști, puși sub acuzare
Procurorul general din Minnesota a schimbat acuzația împotriva fostului polițist care l-a imobilizat cu genunchiul pe gât pe George Floyd, Derek Chauvin, la omor de gradul doi. De asemenea, alți trei polițiști au...

Tomac: I-am propus lui Orban, iar el a acceptat, ca alegerile locale să aibă loc pe 27 septembrie

Tomac: I-am propus lui Orban, iar el a acceptat, ca alegerile locale să aibă loc pe 27 septembrie
Eugen Tomac s-a întâlnit joi dimineață cu premierul Ludovic Orban, căruia i-a propus, iar aceasta a acceptat, ca alegerile locale să aibă loc pe 27 septembrie, iar cel parlamentare în primul weekend din luna...

Guvernul și Parlamentul au legiferat neconstituțional cu privire la prelungirea mandatelor aleșilor locali

Guvernul și Parlamentul au legiferat neconstituțional cu privire la prelungirea mandatelor aleșilor locali
Atât Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care s-a decis prelungirea mandatelor aleșilor locali cu șase luni de la expirarea stării de urgență, cât și Legea de aprobare a acestei OUG au fost declarate,...

Trei noi decese provocate de Covid-19, joi dimineața. Bilanțul total al morților urcă la 1299

Trei noi decese provocate de Covid-19, joi dimineața. Bilanțul total al morților urcă la 1299
Trei decese noi din cauza coronavirusului au fost anunțate, joi, de Grupul de Comunicare Strategică. De la debutul epidemiei până în prezent în România au fost 1.299 de decese. Deces 1297 - Bărbat, 75 ani,...

Situație tensionată în rândul navigatorilor. 150.000 de marinari sunt blocați pe mare

Situație tensionată în rândul navigatorilor. 150.000 de marinari sunt blocați pe mare
Circa 150.000 de marinari sunt blocaţi pe mare şi trebuie înlocuiţi de alte echipaje, iar alţi 150.000 sunt blocaţi pe uscat, aşteptând să se întoarcă la muncă, informează Camera Internațională...

Atac grav într-o școală. Zeci de elevi au fost răniți

Atac grav într-o școală. Zeci de elevi au fost răniți
39 elevi şi membri ai personalului unei şcoli primare din Wuzhou, sudul Chinei, au fost răniți într-un atac cu cuțitul. Presupusul atacator a fost identificat ca fiind un agent de pază în vârstă de 50 de ani,...

Piața de smartphone-uri lovită de pandemie. Declin semnificativ al vânzărilor

Piața de smartphone-uri lovită de pandemie. Declin semnificativ al vânzărilor
Piața de smartphone-uri va scădea cu circa 12% în acest an, vânzările estimate de telefoane mobile inteligente ajungând la 1,2 milioane de unităţi. Motivele declinului se regăsesc în...

Ministrul Sănătății din Polonia, acuzat de corupție în pandemie

Ministrul Sănătății din Polonia, acuzat de corupție în pandemie
Un scandal cu acuzații de corupție în achizițiile de materiale de protecție sanitara îl vizează pe ministrul sănătății din Polonia. Anchete de presă au dezvăluit că o serie de contracte de import...

Data scrutinului electoral, prin Parlament, cu consultarea Guvernului

Data scrutinului electoral, prin Parlament, cu consultarea Guvernului
Curtea Constituțională a declarat, în primul rând, neconstituțională Legea prin care a adoptat, cu amendamente, ordonanța Executivului, pe motiv că Parlamentul a stabilit că data alegerilor se stabilește prin...

Nelu Tătaru, în vizită la Mioveni pentru a evalua situația unității sanitare din localitate

Nelu Tătaru, în vizită la Mioveni pentru a evalua situația unității sanitare din localitate
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, se va deplasa, joi dimineață, la Mioveni, județul Argeș, unde va evalua situația unității sanitare din localitate, potrivit unei informări a Ministerului...

Trianon 100: manifestări în ţară

Trianon 100: manifestări în ţară
Centenarul Tratatului de la Trianon este marcat astăzi în ţară prin acţiuni diverse. Dacă Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă, în premieră, o expoziţie online de documente şi fotografii, în...

Teodorovici s-a cerut singur la DNA pentru un dosar din 2013: Am vrut să văd dacă se acceptă

Teodorovici s-a cerut singur la DNA pentru un dosar din 2013: Am vrut să văd dacă se acceptă
Eugen Teodorovici a fost joi la DNA, la cererea sa. Fostul ministru a spus că a vrut să asculte convorbirile dintr-un dosar mai vechi, clasat în 2013: „Am vrut să văd dacă se acceptă o astfel de...

Prognoza METEO pentru București. Joi vor fi 26 de grade, cu șanse mici de ploaie

Prognoza METEO pentru București. Joi vor fi 26 de grade, cu șanse mici de ploaie
Vremea se va încălzi joi în Capitală, valorile termice urmând să fie apropiate de cele normale pentru această dată. Temperatura maximă va fi de 25 - 26 de grade. Administraţia Naţională de Meteorologie a...

Cod galben de averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină în 15 județe

Cod galben de averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină în 15 județe
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis joi o atenţionare cod galben de averse torenţiale, descărcări electrice, vijelii şi grindină, valabilă pe parcursul acestei zile în 15 judeţe. Potrivit...

OMS reia testările cu Hidroxiclorochina

OMS reia testările cu Hidroxiclorochina
Organizația Mondială a Sănătății(OMS) reia testele clinice în tratamentele împotriva coronavirus cu Hidroxiclorochină. Anunțul a fost făcut de directorul general  al OMS. Organizația a recomandat...
Serviciul de email marketing furnizat de