Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputaţii din Parlamentul de la Chişinău vor încerca a doua oară să aleagă şeful statului la data de 7 decembrie. Dacă nu vor reuşi, Legislativul va fi dizolvat, iar alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate în 2010. Şanse ca preşedintele să fie ales există, dar numai dacă partidele ar renunţa la ambiţii... Prea puţin probabil, spun analiştii politici.
Nu toate forţele politice din actualul Legislativ îşi doresc ca preşedintele să fie ales. Cât n-ar părea de straniu, Partidul Comuniştilor singurul care declară deschis că vrea alegeri parlamentare anticipate este, de fapt, cel mai mult interesat ca aceste alegeri să fie evitate. Aceasta pentru că PCRM a intrat în declin, iar într-un an de guvernare a coaliţiei liberal-democrate ar putea ajunge la limita pragului de accedere în Parlament. Un alt partid interesat de evitarea alegerilor anticipate este Partidul Democrat. Preşedintele acestuia, Marian Lupu, este singurul candidat la funcţia de şef al statului şi singurul lider al Alianţei pentru Integrare Europeană care depune eforturi vizibile să convingă deputaţii comunişti să-l voteze.
Ceilalţi lideri ai coaliţiei încearcă să întărească poziţiile propriilor partide din funcţiile pe care le deţin: liderul PLDM, Vlad Filat din funcţia de premier, liderul PL, Mihai Ghimpu din funcţia de preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova şi liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean din funcţia modestă de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.
Reieşind din această schemă politică şi ţinând cont că alianţa de guvernare are nevoie de opt voturi ale comuniştilor ca să aleagă şeful statului, analistul politic moldovean Anatol Ţăranu se întreabă retoric: "Dar există o siguranţă totală că toţi exponenţii Alianţei pentru Integrare Europeană, în condiţiile votului secret, vor vota pentru Lupu? Mă tem că opt voturi ale comuniştilor ar putea fi insuficiente. Pe parcursul ultimelor luni, AIE a dat dovadă, la nivel declarativ, de o coeziune internă foarte rigidă, dar unele detalii vorbesc despre faptul că nu este chiar aşa", a spus Ţăranu.
Un alt analist politic, Petru Bogatu, nu exclude o astfel de versiune, dar consideră că partidele componente ale AIE vor fi nevoite să renunţe la acest truc datorită presiunilor externe: "Nimeni nu poate pune mâna în foc. Într-adevăr, sunt nişte semne că unii reprezentanţi ai AIE ar înclina spre alegeri anticipate, simţind că partidul lor este pe val. Oricât de mare ar fi tentaţia, nu cred că aceste partide care au tentaţia de a intra în noi alegeri nu cred că vor face asta acum, pentru că riscă ca noile alegeri să se întoarcă împotriva lor ca un bumerang. Occidentul, care face presiuni pentru ca preşedintele să fie ales, tot consideră că alegerile anticipate trebuie evitate", a menţionat analistul Petru Bogatu.
În ceea ce priveşte poziţia comuniştilor oficial, aceasta nu s-a modificat. Ei susţin în continuare că vor provoca alegeri anticipate, dar nu toţi. Mai mulţi deputaţi comunişti au declarat că ar fi dispuşi să contribuie la deblocarea crizei politice, dar vor în schimb funcţia de preşedinte al Parlamentului.
Liderul PD, Marian Lupu, a făcut public, joi, un pachet de propuneri deputaţilor comunişti. Între altele, Lupu le-a propus funcţiile de preşedinte al Curţii de Conturi şi de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, candidatul la funcţia de şef al statului a promis că va promova o politică orientată spre menţinerea neutralităţii Republicii Moldova, soluţionarea diferendului transnistrean, asigurarea drepturilor grupurilor etnice şi excluderea politicului în mediul de afaceri.
În oferta lui Marian Lupu nu se spune nimic despre garantarea imunităţii deputaţilor comunişti care ar fi dispuşi să-l sprijine la data de 7 decembrie. Anterior, liderii coaliţiei de guvernare au dat de înţeles că ar fi dispuşi să accepte o astfel de condiţie.
