Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentanta Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, s-a declarat, joi, preocupată de legea votată marţi de Partlamentul rus, potrivit căreia definiţia "înaltei trădări” a fost extinsă, în mod destul de neclar.
Sens larg
Potrivit noii legi, înalta trădare nu mai constă doar în transmiterea de informaţii secrete unor guverne străine, ci şi furnizarea de consultaţii sau ajutor financiar unor organizaţii internaţionale, în cazul în care acestea sunt implicate în "activităţi îndreptate împotriva securităţii Rusiei”.
Votul din Parlamentul rus este considerat o manevră despre care criticii susţin că presupune că orice cetăţean rus care a avut contacte cu un străin ar putea fi acuzat de încercarea de a submina statul, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Modificările propuse, care trebuie aprobate de Camera Superioară a Parlamentului şi de preşedintele Vladimir Putin, înainte de a deveni lege, redefinesc termenul de înaltă trădare, incluzând în el şi "acordarea de asistenţă financiară, tehnică sau consultanţă de altă natură" celor care doresc să prejudicieze securitatea Rusiei, inclusiv "sistemul său constituţional, suveranitatea şi integritatea teritorială şi de stat".
Omul şi schimbările
Votarea modificărilor vine după revenirea lui Putin la Preşedinţia rusă în luna mai, revenire ce a fost întâmpinată de cele mai mari proteste anti-Putin din timpul regimului său de 12 ani. Începând din luna mai, Kremlinul a împins o serie de legi prin Parlament, pe care politicienii şi activiştii din opoziţie le-au descris ca pe o represiune dură a disidenţei.
Camera inferioară a Parlamentului, sau Duma, a votat cu 375 la 2 pentru extinderea definiţiei infracţiunilor de înaltă trădare şi spionaj şi pentru introducerea unei pedepse cu închisoarea de până la opt ani pentru obţinerea ilegală de informaţii secrete de stat.
Relaţiile cu străinii, potenţial pericol
Partidul de opoziţie Doar Rusia a declarat că s-a opus modificărilor, spunând că o astfel de definiţie largă a înaltei trădări înseamnă că "aproape orice cetăţean rus care are contacte cu străinii" ar putea fi acuzat de trădare de stat.
Activiştii pentru drepturile omului au avertizat că legea ar putea fi folosită pentru a sancţiona pe oricine stârneşte mânia autorităţilor.
"Definiţia abstractă a trădării conţinută în lege face ca aceasta să fie dificil de aplicat într-o manieră echitabilă”, a avertizat Ashton într-un comunicat oficial citat de AFP. Simplul contact cu străinii ar putea să atragă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, s-a revoltat vicepreşedinta Comisiei Europene.
În contradicţie cu dreptul internaţional
Legile aprobate recent cresc şi amenzile pentru protestatarii şi organizaţiile neguvernamentale sponsorizate de forţe străine, care au fost obligate să se înregistreze ca "agenţi străini", un termen ce aduce aminte de epoca Războiului Rece, comentează Reuters. Ombudsmanul rus pentru Drepturilor Omului, Vladimir Lukin, care a fost iniţial numit de Putin, a luat partea criticilor legii privind trădarea, spunând că ea contrazice dreptul internaţional şi Constituţia Rusiei prin alegerea unei definiţii prea vagi pentru a determina în mod corect vinovăţia unei persoane.
"Această lege, care se adaugă altora adoptate recent, precum cele care califică drept agenţi ai străinătăţii pe membrii grupurilor care beneficiază de finanţare străină sau cele care pun pe o listă neagră anumite site-uri Internet "ar putea limita spaţiul lăsat societăţii civile şi creşte posibilităţile de intimidare”, a subliniat Ashton.
Apărătorii drepturilor omului şi avocaţii se tem că simplul fapt că vor oferi informaţii unor ONG-uri internaţionale precum Amnesty International sau chiar în cazul în care vor apela la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ar putea deveni fapte susceptibile de a constitui o crimă de înaltă trădare.
