Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Serge Moscovici, fondatorul psihologiei sociale moderne în Europa, născut în România, a murit în noaptea de sâmbată spre duminică la Paris, el fiind şi unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei, antropologi şi teoreticieni ai ecologiei, informează Le Monde.
El a scris despre viaţa sa în "Cronica anilor pierduţi" (1997), carte de memorii dedicată fiului său, actualul comisar european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Pierre Moscovici, afirmând că a debutat într-o lume absurdă, dar fermecătoare care urma să fie sfărâmată de stânca totalitarismului.
“Magistrul”
În lumea psihologiei, Serge Moscovici este "Magistrul": mulţi îl întâlnesc prin cărţile publicate în prestigioase edituri şi colecţii cu profil ştiinţific. Dincolo de opera savantului se află omul, aşa cum îl puteţi cunoaşte prin intermediul volumului "Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici", apărut în România în 2007 sub semnătura istoricului Lavinia Betea. Aceasta nota într-un articol din septembrie 2004, în paginile Jurnalului Naţional, unde a activat ca redactor, că, “până la numirea fiului lui său, Pierre, ca raportor al Legislativului de la Strasbourg pentru România, funcţie de mare importanţă pentru politicienii români, oficialităţile noastre culturate au omis recunoaşterea publică a lui Serge Moscovici, unul dintre puţinii oameni de ştiinţă celebri născuţi în România”.
Opera ştiinţifică a lui Serge Moscovici a fost introdusă în circuitul academic românesc la şcoala de psihologie de la Iaşi, condusă de profesorul Adrian Neculau. Acesta din urmă este şi autorul unui prim volum de convorbiri cu Serge Moscovici. Profesorul Neculau a coordonat şi apariţia în limba română a celor mai importante dintre lucrările lui Moscovici.
O carieră strălucită
Serge Moscovici a făcut o carieră strălucită în primitorul "Oraş al luminilor", recunoscută ca atare de mai multe foruri ştiinţifice internaţionale, dar şi de zecile de tineri cercetători într-ale psihologiei din lumea intreagă. Îi cunosc teoriile de psihosociologie, incluse în programa de studiu a celor mai importante universităţi.
Lucrările sale despre reprezentările sociale, minorităţile active, credinţa, psihologia maselor, personalitatea liderilor au fost traduse în numeroase limbi, iar autorul lor, elogiat de faimoase comunităţi universitare ale lumii. Lista publicaţiilor lui Serge Moscovici conţine circa 20 de cărţi, mai mult de o sută de articole şi capitole în volume colective şi cam tot atâtea în colaborare. Cei mai importanţi psihosociologi din lume i-au fost colaboratori, pe tema teoriilor sale fiind organizate dezbateri şi conferinţe ştiinţifice.
A fost co-editor la publicaţii şi colecţii valoroase de psihologie socială, profesor invitat şi Doctor Honoris Causa în mari universităţi ale lumii, membru al Academiei Europene de Ştiinţă, Cavaler şi ofiţer al Ordinului "Legiunea de Onoare".
S-a născut la Brăila
Serge Moscovici s-a născut în 1925, la Brăila, oraşul care a dat lumii un alt ilustru român, pe scriitorul Panait Istrati. A purtat, în ţară, numele de Ştrul Herş Moscovici.
Născut într-o familie de evrei, era convins că fără Al Doilea Război Mondial, ar fi fost negustor de cereale pe malul Dunării, ca tatăl şi bunicul său. El a fost marcat de divorţul părinţilor săi şi abandonarea de către mama sa şi a avut o copilărie dificilă. Eliminat din liceu în 1940, în urma aplicării legislaţiei antisemite, Serge Moscovici a absolvit o şcoala profesională, iar în 1941 a scăpat cu dificultate din pogromul comis de legionarii membri ai Gărzii de Fier pe străzile din Bucureşti.
În 1948 a plecat în Franţa
A fost membru în ilegalitate al Partidului Comunist Român. După război s-a angajat în toamna anului 1944 ca muncitor la Uzinele "Malaxa" din Bucureşti. În 1948 a plecat clandestin în Franţa.
Odiseea geografică şi intelectuală în care a pornit l-a propulsat la Paris, peste ani, ca director de studii la Şcoala de Ştiinţe Sociale (EHESS) şi ca profesor la New School for Social Research din New York, ceea ce explică marele său apetit pentru viaţă şi cunoaştere, precum şi originalitatea gândirii sale.
În 1979 a devenit director al Laboratorului European de Psihologie Socială. A primit mai multe distincţii, între care: Ofiţer al Legiunii de Onoare; Doctor Honoris Causa al London School of Economics, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum şi al universităţilor din Bologna, Bruxelles, Geneva, Glasgow, Pécsi, Roma şi Sevilla. În 2003 i s-a decernat Premiul Balzan pentru întreaga activitate în psihologia socială. În 2007, American Psychological Association şi European Federation of Psychologists' Associations i-au conferit Premiul Wundt-James pentru activitatea deosebită în domeniul psihologiei sociale. În 2010 i s-a decernat Premiul Nonino “Master of His Time" pentru întreaga activitate.
Viaţa sa? “Ciudată”
Profund afectat de rolul ştiinţei şi tehnologiei în crimele în masă comise în timpul celui de Al doilea Război Mondial, Serge Moscovici şi-a pus mereu întrebări cu privire la semnificaţia modernităţii şi progresului omenirii. De asemenea, în domeniul ecologiei, el a respins graniţa pe care teoriile sociale o stabilesc între cultură şi natură. Potrivit opiniei sale, natura are o istorie proprie care nu este opozabilă istoriei omenirii. În domeniul psihologiei sociale, el a considerat că nu există o frontieră precis delimitată între individ şi colectivitate, aminteşte Le Monde.
"Ciudată", acesta este modul în care el şi-a descris viaţa în cartea apărută în 1997. Traiectoria lui Serge Moscovici a fost consistentă prin aceea că s-a cantonat mereu pe calea bătătorită, mai scrie publicaţia franceză.
Amintirile copilăriei şi ale adolescenţei, observaţiile făcute asupra oamenilor în "etapa românească" a complicatei sale biografii se află la originea unora dintre teoriile de psihologie socială care fac din Serge Moscovici o somitate ştiinţifică pe plan mondial.
