Scandalul inchisorilor CIA se intoarce

Iliescu, Talpeş, Medar, Paşcu şi Băsescu, acuzaţi de Dick Marty.
Scandalul activităţilor ilegale ale Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) in Europa revine in actualitate odată cu prezentarea, in Comisia pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE), a celei de-a doua parte a raportului semnat de Dick Marty.

Iliescu, Talpeş, Medar, Paşcu şi Băsescu, acuzaţi de Dick Marty

Scandalul activităţilor ilegale ale Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) in Europa revine in actualitate odată cu prezentarea, in Comisia pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului, a Consiliului Europei (APCE), a celei de-a doua părţi a raportului semnat de Dick Marty.


La inceputul acestei luni, Dick Marty, raportorul APCE, anunţa că cea de-a doua parte a raportului care tratează activităţile ilegale ale CIA in Europa se va axa, in principal, pe problema inchisorilor secrete, unde CIA ar fi ascuns, pentru diverse perioade de timp, mai mulţi deţinuţi consideraţi periculoşi, capturaţi in ţări care arborează terorismul, de genul Irakului şi Afganistanului.

Printre ţările vehiculate la inceputul scandalului (declanşat la finele lui 2005 de către cotidianul american Washington Post şi organizaţia Human Rights Watch) s-a aflat şi Romănia, ţară aliată Statelor Unite in campania mondială impotriva terorismului. Marty acuză direct Bucureştiul de compromitere a investigaţiei, fără insă a aduce dovezi concludente in acest sens. "Persoanele pe care le-am intălnit erau terorizate de ideea că declaraţiile lor ar putea aduce daune ţării. In special in Romănia, unde devenise o problemă de interes naţional să nu spui nimic care poate pune in pericol aderarea la UE", a declarat Marty la inceputul acestei luni.

LIDERII. Raportul pe care Dick Marty il va susţine in Comisia pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului din cadrul APCE, din care Jurnalul Naţional vă prezintă căteva extrase, ii responsabilizează pe fostul preşedinte Ion Iliescu, pe actualul şef al statului, Traian Băsescu, pe fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională Ioan Talpeş, pe fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu şi pe fostul şef al Serviciului de Informaţii al Armatei Sergiu Tudor Medar.

"Pe parcursul mai multor luni de investigaţii, echipa noastră a purtat discuţii cu numeroase surse din Romănia, inclusiv cu surse civile şi cu agenţi ai serviciilor de informaţii militare, cu oficiali ai statului şi cu autorităţi locale, precum şi cu oficiali de rang inalt, care deţineau informaţii de primă-mănă cu privire la operaţiunile CIA pe teritoriul Romăniei", se arată in document. Pe baza acestor discuţii, mai scrie Dick Marty, ancheta a concluzionat că oficialii sus-citaţi "ştiau, au autorizat şi au fost responsabili pentru rolul Romăniei in activităţile CIA legate de inchisorile secrete din afara teatrelor de operaţiuni", aflate pe teritoriul ţării noastre. Marty susţine că Iliescu şi Talpeş au condus, intre 2003-2005, mai multe şedinţe CSAT, unde au omis să abordeze problema parteneriatului cu CIA cu ceilalţi membri ai CSAT, care "nu trebuiau să ştie". "Aceste criterii excludeau posibilitatea ca majoritatea oficialilor civili din Guvernul Romăniei să aibă aceleaşi informaţii. In mod similar, directorii serviciilor de invormaţii civile, SRI şi SIE, nu au fost informaţi despre detaliile operative(...)", continuă raportorul.

MEDAR, O ATENŢIE APARTE. "Ni s-a spus că cei care deţineau aceste informaţii pe partea militară, fostul ministru Paşcu şi generalul-locotenent Medar, au ascuns importante activităţi operative faţă de inalţi oficiali din Armată şi din structurile de forţă. Potrivit surselor noastre, cooperarea cu America in contextul relaţiilor cu NATO a fost folosită ca o perdea de fum in spatele căreia au fost ascunse operaţiunile din programul CIA".
Rolul lui Sergiu Medar in această privinţă merită o atenţie specială, se mai arată in raport.

"Dintre cele patru zone oficiale ale statului in care anumite persoane aveau informaţii despre programul CIA, Medar a fost singurul oficial care a trecut de la preşedintele Iliescu la preşedintele Băsescu. Medar a rămas şeful structurii J2 din Statul Major General (n.r. - Direcţia Informaţii Militare) pentru incă un an de la preluarea puterii de către preşedintele Băsescu in 20 decembrie 2004. Intr-adevăr se pare că Medar a rămas in fucnţie pe tot parcursul intregului scandal legat de inchisorile secrete din Europa, despre care noi credem că a izbucnit in noiembrie sau inceputul lui decembrie 2005", adaugă raportul lui Marty.

"Merită, de asemenea, comentată relaţia apropiată a generalului-locotenent Medar cu actualul preşedinte Băsescu. Cănd Băsescu a preluat funcţia, in decembrie 2004, primul decret prezidenţial a fost de inaintare a lui Sergiu Tudor Medar la gradul de general de trei stele. In 2005, Băsescu l-a numit pe Medar consilier pe probleme de securitate naţională şi in 2006 l-a ales să fie primul şef al comunităţii naţionale de informaţii. Relaţiile de incredere, loialitate şi familiaritate sunt vitale pentru a păstra secretul, aşa cum specifică in mod foarte clar politica de securitate a NATO", completează autorul documentului.

TALPEŞ, O FIGURă ACTIVĂ. Marty aminteşte că Ioan Talpeş, consilierul prezidenţial din acea perioadă pe probleme de securitate naţională, "a fost de asemenea o figură activă in problema inchisorilor CIA incă de la inceput". Potrivit surselor nedenumite citate in raport, "Talpeş a indrumat fiecare decizie politică a preşedintelui Iliescu in problemele legate de integrarea in NATO şi de relaţiile bilaterale cu SUA.

Chiar ni s-a sugerat că Talpeş a fost autorul ideii de a oferi agenţiilor americane facilităţi pe pămănt romănesc pentru activităţi in sprijinul războiului impotriva terorismului. După decembrie 2004, deşi Talpeş nu a mai deţinut funcţia de consilier preşedinţial pe probleme de securitate naţională, el a devenit repede preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, ceea ce inseamn că el exercita, cel puţin teoretic, un control parlamentar asupra succesorului său aflat in funcţia de consilier".

"Mai multe dintre sursele noastre din Romănia au comentat că au fost măndre să fi ajutat Statele Unite să deţină in detenţie terorişti consideraţi periculoşi, nu numai ca un gest al sentimentului pro-american, dar şi pentru că ei considerau că era in interesul Romăniei".
"Cei implicaţi in program au mai povestit că Statele Unite le-au recunoscut contribuţia individuală peste căţiva ani: o parte a oficlailor romăni au fost invitaţi la cartierul genera al CIA din Langley, Virginia, unde au primit medalii; majoritatea au ajuns să şi cunoască figuri-cheie din Administraţia Bush şi cel puţin un grup de inalţi oficiali ai Bucureştiului a primit mulţumiri personale din partea preşedinelui Bush, in Biroul Oval".

O MIZĂ MARE. In capitolul "Anatomia transferurilor şi a detenţiilor secrete ale CIA in Romănia", documentul precizează: "Cănd Administraţia SUA a incercat să infiinţeze inchisori secrete in Romănia - oferindu-şi in schimb sprijinul consistent pentru accesul rapid al Romăniei in Alianţa Nord-Atlantică - s-a bizuit pe legăturile-cheie pe care le avea in ţară pentru a prezenta cazul fostului preşedinte Iliescu. Aşa cum ne-a declarat un inalt oficial romăn, care a fost implicat activ in negocieri,preşedintelui i s-a propus ca noi să oferim protecţie totală Statelor Unite din punct de vedere al informaţiilor. Nimeni din Romănia nu trebuia să afle de activităţile CIA".

Din discuţiile aprofundate cu surse romăne, continuă Dick Marty, am inţeles că modalitatea de protecţie cerută de CIA a fost pentru ca ofiţerii din cadrul serviciilor de informaţii militare să creeze spaţii sau zone in care securitatea fizică şi secretul CIA să fie protejate complet, chiar şi faţă de intervenţia altor servicii romăne de informaţii. O sursă din serviciul de informaţii militare descria noţiunea de „zonă protejată" astfel: "Noi eram cei responsabili pentru securitatea propriu-zisă a operaţiilor CIA. Este imposibil pentru noi romănii să intre sau să vadă inăuntrul zonei. Americanii pot să vină şi să plece fără interferenţă, fără restricţii. Orice e posibil. Este normal pentru că ei sunt aliaţii noştri, americanii, da."

Raportorul APCE apreciază că "in timpul perioadei de anchetă - din 2002 in 2005 - sectorul civil al aeroportului Mihail Kogălniceanu l-a avut un director general cu o experienţă formidabilă civilă şi militară. Colonelul in rezervă Mircea Dionisie, fostul comandant al bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu in era comunistă, de dinainte de 89. el s-a intors la aeroport in 2002 şi a devenit director general al aeroportului civil, acum cunoscut ca Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa. Colonelul in rezervă Dionisie a stat in această poziţie pănă la 12 iulie 2005 şi, de aceea, a supravegheat totalitatea zborurilor inspre şi dinspre baza Mihail Kogălniceanu, mişcările exacte privind transferul deţinuţilor CIA, pe care ancheta mea a incercat să le identifice".


J2. Marty mai susţine că potrivit surselor pe care le-a investigat, "subunitatea relevantă din cadrul DGIA (Direcţia Generală de Informaţii a Armatei), care a lucrat cu CIA in cadrul operaţiunilor sale clandestine a fost Direcţia de Informaţii şi Reprezentare Militară (DIRM), cunoscută ca Unitatea J2", adică exact unitatea condusă de generalul Medar. "Această unitate nu a fost implicată in transportul, deţinerea sau interogarea nici unui deţinut, din moment ce acestea erau sarcini indeplinite doar de americani - dar, potrivit unui ofiţer romăn, responsabilii J2 au cooperat şi au pus la punct cele necesare pentru a satisface nevoile personalului CIA".

Dick Marty spune că serviciile de informaţii militare sunt supravegheate doar de Ministerul Apărării, prin intermediul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, spre deosebire de celelalte servicii de informaţii civile, care sunt sub control parlamentar. "Contrar cerinţelor NATO, ţinănd cont de compatibilitatea cu structurile NATO şi avănd in vedere ceirnţele de aderare la NATO, majoritatea serviciilor de informaţii militare adesfăşoară o activitate secretă pe principiul nevoii de a şti", se mai arată in raport.

Documentul mai precizează că "membri ai Direcţiei de Informaţii Militare au participat la Comandamentul pentru Operaţii Intrunit, care - după cum ne-au confirmat surse americane - a primit vizite de la ofiţeri operativi de la Centrul Contraterorism al CIA, intre februarie şi iunie 2003. In timp ce perioada de patru luni a Operaţiunii Iraqi Freedom de la baza Mihail Kogălniceanu a fost caracterizată ca o activitate militară de suport a operaţiilor militare, relaţiile formate şi strănse intre membri ai respectivelor servicii de informaţii - deopotrivă individual şi colectiv - erau indispensabile in contextul războiului impotriva terorismului".