Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noi imagini furnizate de la sateliţi diferiţi – ai Australiei, Chinei şi Franţei – au lansat anchetatorii în cazul dispariţiei deja celebrului zbor MH370 al companiei Malaysia Airlines pe urmele unor posibile rămăşiţe ale avionului. Să fie asta cheia enigmei sau impas?
Avionul Boeing 777 al companiei Malaysian Airlines a dispărut la 8 martie, în timp ce se deplasa de la Kuala Lumpur spre Beijing. La bordul avionului erau 239 de pasageri şi membri ai echipajului.
Căutările se focalizează deja de joi 20 martie pe urmele unor posibile rămăşiţe ale Boeingului 777 reperate de sateliţi australieni, apoi chinezi şi chiar francezi.
Pista, apreciată drept “credibilă” de autorităţile malaeziene, concentrează deja o mare parte dintre mijloacele angajate în căutare. Anchetatorii n-au nimic concret, iar numeroasele ipoteze emise de la începutul anchetei au greutate, atât timp cât nimic nu vine să le răstoarne.
Forţe logistice importante au fost mobilizate duminică în sudul Oceanului Indian pentru găsirea urmelor provenind de la avionul Boeing 777. Opt avioane dotate cu radare performante aparţinând SUA, Noii Zeelande, Chinei şi Australiei şi nave comerciale şi de război cu capacităţi de căutare submarină şi-au intensificat duminică căutările în cadrul unui perimetru de 59.000 de kilometri pătraţi, la 2.500 de kilometri sud-vest de oraşul australian Perth.
Observatorii şi experţii sunt foarte prudenţi, după două săptămâni de la dispariţia aparatului. După părerea lor, e ca şi cum ai căuta un ac în carul cu fân. Dacă nici ceea ce au reperat sateliţii de data aceasta nu provine de la zborul MH370, posibilitatea ca misterul dispariţiei avionului malaezian să nu fie niciodată elucidat este reală.
Să nu găseşti un avion de 70 de metri lungime? Ei, bine, da, se poate, chiar dacă ideea dă frisoane, în plină epocă a supravegherii globale. Şi totuşi nu e imposibil.
Până acum nu există nicio explicaţie care să justifice dispariţia zborului MH370. Singura ipoteză îndepărtată de pe masa de lucru este cea a unei explozii în zbor care să fi dezintegrat aparatul. Rămân cele ale unei deturnări, a unui act disperat al unuia dintre piloţi sau a unui eveniment care să-i fi făcut pe piloţi incapabili să controleze avionul.
Apropiaţii dispăruţilor sunt traumatizaţi, chiar “deliranţi”
Doliul este reacţia fizică la pierderea cuiva. Dar cum să ţii doliu, în lipsa unui cadavru? Cum să o faci, când ai de-a face numai cu informaţii contradictorii? Într-o astfel de atmosferă, riscul este ca apropiaţii celor dispăruţi să-şi imagineze sau să inventeze toate scenariile posibile, apreciază un doctor în psihopatologie citat de 20minutes.fr. În opinia sa, aceştia ar putea să-şi facă false speranţe, ba chiar să aibă tulburări delirante.
Expertă în tragedia zborului celebru Rio-Paris, Helene Romano îşi aminteşte despre un tată care era absolut convins că fiica sa, bună înotătoare, a reuşit să iasă la suprafaţă după prăbuşirea în adâncuri a avionului şi s-a refugiat pe o insulă pustie. Medicul este de părere că pierderea trebuie materializată, dar pentru moment, acest lucru nu este posibil.
Chiar dacă nu sunt descoperite cadavrele, apropiaţilor dispăruţilor trebuie să li se dea explicaţii. Dacă avionul e pe fundul mării, trebuie să li se spună că nu există nicio speranţă, crede specialista.
Mulţi dintre experţii în aviaţie, uimiţi de mediatizarea fără precedent a acestei dispariţii, sunt de părere că, şi dacă va fi găsit, şi dacă nu acest avion, aparatele de zbor vor fi echipate cu balize permanente. Până acum nu s-a făcut asta, din cauza costurilor.
Va fi vorba despre milioane, poate miliarde, când se va discuta despre despăgubiri
În toată povestea asta un singur lucru e cert. Malaysia Airlines avea deja dificultăţi financiare. Acum va avea zile şi mai grele. Îşi va reveni greu de pe urma acestei pierderi. Pentru că încrederea pasagerilor în companie va fi alterată. Şi apoi pentru că va trebui să verse milioane bune, poate chiar miliarde, pentru a despăgubi rudele celor dipăruţi în accident.
Odată emoţia disipată, chestiunea indemnizaţiilor se va pune rapid. “Compania este fără îndoială asigurată la asiguratori care sunt ei înşişi asiguraţi”, explică un specialist francez. Dar el avertizează că acest lucru nu va împiedica unele dintre rudele dispăruţilor să intenteze procese în toate sensurile. Va dura ani şi va costa milioane, crede el. “Şi dacă avionul nu este găsit, acest lucru ar putea avea urmări judiciare. Apărarea companiei Malaysia Airlines va putea spune că a fost victima unei rachete sau a răpirii de către extratereştri, pentru a-şi diminua din responsabilitate”, adaugă specialistul citat de 20minutes.fr.
Până şi preşedintele american, Barack Obama, a dat asigurări că operaţiunile de căutare a aparatului dispărut reprezintă o prioritate absolută pentru SUA, care au oferit toate mijloacele posibile pentru a-l găsi.
Poliţia federală americană (FBI), Pentagonul, agenţiile americane ale aviaţiei (FAA) şi securităţii transporturilor (NTSB) participă la acţiunile de căutare care se desfăşoară pe o suprafaţă mai mare decât cea a Europei.
Administraţia Naţională Aeronautică şi Spaţială din Statele Unite va intensifica asistenţa logistică oferită operaţiunilor internaţionale de căutare, în sudul Oceanului Indian, a posibilelor resturi ale avionului Boeing 777 al Malaysian Airlines. NASA s-a alăturat de o săptămână eforturilor de căutare a Cursei MH370, oferind acces la baza de date care conţine imagini filmate prin satelit.
Navele şi aeronavele trimise în zona unde ar putea fi obiectele suspecte nu au găsit nimic deocamdată, iar experţi australieni au explicat că este posibil ca părţile aeronavei să se fi scufundat între timp.
