Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană se reunesc mâine la Luxemburg, în cadrul Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE), prilej cu care vor fi dezbătute şi ultimele evoluţii din Republica Moldova. Secţiunea "Afaceri Generale" a reuniunii va fi condusă de vicepremierul ceh Alexandr Vondra şi se va concentra pe negocierile de aderare a Croaţiei la UE şi pe pregătirea Summitului privind Coridorul Sudic şi a Summitului asupra ocupării forţei de muncă, ce vor avea loc la Praga în 7 şi 8 mai.
În a doua parte a reuniunii, consacrată "Relaţiilor Externe" şi care va fi prezidată de ministrul ceh de externe, Karel Schwarzenberg, principalele teme abordate vor fi Politica de vecinătate europeană, situaţia din Myanmar, procesul de pace din Orientul Mijlociu, relaţiile transatlantice după Summitul UE-SUA şi ultimele evoluţii din Sri Lanka.
Situaţia din Republica Moldova va fi analizată în cadrul dejunului de lucru al şefilor diplomaţiei Celor 27, existând posibilitatea ca România să solicite suspendarea discuţiilor pe mandatul pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Demersul autorităţilor române ar surveni pe fondul noilor tensiuni apărute în relaţia cu Republica Moldova, care a refuzat propunerea Bucureştiului de a-l trimite ca ambasador la Chişinău pe Mihnea Constantinescu, în locul lui Filip Teodorescu, declarat persona non grata.
"Cutuma diplomatică este ca, în cazul în care un stat nu doreşte să accepte o propunere de ambasador, acesta îşi exprimă poziţia în cadrul unor consultări prealabile şi nu sub forma unui refuz scris. Practic, prin exprimarea refuzului agrementului, în scris, printr-o notă verbală, semnalul transmis de Chişinău este faptul că se doreşte blocarea relaţiilor bilaterale cu România şi că se taie canalele de comunicare normale dintre două state", au declarat pentru AGERPRES surse diplomatice.
Prin desemnarea lui Mihnea Constantinescu, un diplomat cu experienţă, autorităţile române au încercat o normalizare a relaţiilor bilaterale şi deschiderea de noi căi de comunicare uzuale cu Chişinăul, după ce preşedintele Vladimir Voronin a acuzat deschis România că ar fi susţinut acţiunile anti-comuniste din capitala Moldovei.
În urmă cu trei zile, Parlamentul European (PE) a dezbătut în plen situaţia din Republica Moldova. Cu acea ocazie, Comisia Europeană şi Consiliul UE şi-au prezentat poziţiile, urmând ca o rezoluţie pe aceeaşi temă să fie adoptată în cadrul sesiunii plenare din luna mai, ultima sesiune plenară a PE înaintea alegerilor europarlamentare de la începutul lunii iunie. Până atunci, însă, o misiune a PE de informare şi evaluare se deplasează duminică în Republica Moldova, urmând că la sfârşitul săptămânii viitoare să-şi prezinte concluziile. La dezbaterea din Parlamentul European au asistat şi trei lideri ai opoziţiei din Republica Moldova - vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, preşedintele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, Vlad Filat, şi preşedintele Alianţei "Moldova Noastră", Serafim Urechean.
În numele preşedinţiei cehe a Consiliului UE, ministrul muncii Petr Necas a declarat că situaţia din Republica Moldova în urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie este urmărită cu mare preocupare. "Această criză politică majoră din imediata vecinătate a UE reprezintă o serioasă provocare a politicii UE faţă de Republica Moldova, având în vedere că Uniunea va lansa în viitorul apropiat Parteneriatul Estic. Interesul nostru comun este de a asigura că situaţia din Moldova nu va avea un impact negativ asupra implementării Parteneriatului Estic. Trebuie să facem diferenţă între declaraţiile preşedintelui Voronin şi acţiunile actorilor politici, pe de o parte, şi interesele cetăţenilor moldoveni şi ale UE, pe de altă parte", a spus Necas. Ministrul ceh a enumerat acţiunile întreprinse de UE după izbucnirea protestelor violente din 7 aprilie de la Chişinău: vizita reprezentantului special UE pentru R. Moldova, Kalman Mizsei, şi cea a premierul ceh Mirek Topolanek, care a avut loc la 22 aprilie. Mesajul principal al acestor vizite este necesitatea consolidării dimensiunii drepturilor civile în Republica Moldova, asigurarea de către guvern a funcţionării societăţii civile, a libertăţii de exprimare şi a tuturor drepturilor fundamentale. Totodată, de o importanţă deosebită este oferirea accesului la mass-media pentru opoziţie.
Oficialul ceh a subliniat că gravele încălcări ale drepturilor omului şi limitarea libertăţii presei sunt inacceptabile pentru Uniunea Europeană, în condiţiile în care Republica Moldova s-a angajat să respecte normele şi valorile europene, inclusiv în cadrul Planului de Acţiune UE-Moldova.
Din partea Comisiei Europene, comisarul pentru extindere Olli Rehn a declarat că situaţia în Republica Moldova este foarte îngrijorătoare şi că executivul UE urmăreşte atent evenimentele, promovând dialogul şi reconcilierea între forţele politice din ţară. El a adăugat că, deşi concluziile misiunii OSCE au arătat că alegerile din Republica Moldova s-au desfăşurat în condiţii de pluralism şi că au fost îndeplinite anumite standarde internaţionale privind alegerile democratice, au existat totuşi deficienţe semnificative privind aceste alegeri. Comisarul european Rehn a făcut referire în special la amestecul autorităţilor administrative şi la nerespectarea pe deplin a libertăţii de expresie şi al accesului tuturor părţilor la mass-media. Şi mai îngrijorătoare sunt, în opinia reprezentantului CE, încălcările flagrante ale drepturilor omului în timpul demonstraţiilor care au urmat zilei alegerilor.
"Comisia condamnă în mod clar folosirea excesivă a forţei şi cere celor implicaţi să pună capăt retoricii provocatoare şi violenţei", a spus Olli Rehn. Comisarul european a atras atenţia asupra faptului că respectarea drepturilor omului reprezintă o condiţie esenţială a continuării relaţiilor cu Republica Moldova şi a cerut ca autorităţile să se asigure că cei vinovaţi pentru încălcarea acestora vor fi aduşi în faţa justiţiei. În plus, CE a apreciat atitudinea României de a nu lua măsuri de retorsiune la decizia Republicii Moldova de a reintroduce obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români şi la declararea ambasadorului român în Moldova ca persona non-grata.
Tot joi, comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner s-a declarat îngrijorată de măsura autorităţilor moldovene de a introduce regimul de vize pentru cetăţenii români, afirmând totodată că facilitarea redobândirii cetăţeniei române este o problemă internă a fiecărui stat. În cadrul prezentării raportului asupra punerii în practică a Politicii Europene de Vecinătate pe parcursul anului 2008, Ferrero-Waldner şi-a exprimat preocuparea faţă de "decizia autorităţilor moldovene de a introduce regimul de vize pentru cetăţenii români".
Referitor la decizia Bucureştiului de a facilita redobândirea cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova, comisarul european a declarat că această chestiune nu ţine de competenţa Comisiei Europene, fiind o problemă internă a fiecărui stat. "Totuşi, noi recomandăm României să o examineze cu maximă atenţie", a subliniat comisarul european. În ceea ce priveşte situaţia actuală din Republica Moldova, reprezentanta executivului comunitar a calificat-o drept periculoasă şi a condamnat violenţele produse în ultimele săptămâni.
Sursa: Agerpres
La rândul său, şeful Delegaţiei Comisiei Europene din Republica Moldova, Cesare de Montis, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Chişinău că în prezent este examinată compatibilitatea deciziei de a impune vize pentru cetăţenii români cu spiritul şi litera Acordului de facilitare a regimului de vize semnat între UE şi Republica Moldova.
"Mă refer nu doar litera acestui acord, dar anume la spiritul acestuia, care prevede facilitarea liberei mişcări şi nu împiedicarea acesteia", a declarat el. Din această cauză există temeri că aceste piedici ar putea fi impuse nu doar cetăţenilor României, a mai declarat Cesare de Montis, adăugând că problemă va fi discutată la finele lunii în cadrul unei comisii speciale.
