Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Italia şi Franţa sunt ultimele ţări din lista celor care s-au grăbit să-i refuze solicitarea de azil politic lui Edward Snowden, fostul consultant al Agenţiei americane de Securitate Naţională (NSA), care a dezvăluit lumii programul secret al SUA de supraveghere a comunicaţiilor mondiale, PRISM.
“Nu întruneşte condiţiile”, scuza oficială
Condiţiile pentru a acorda drept de azil fostului consultant american Edward Snowden în Italia “nu sunt întrunite” atât pe plan juridic cât şi politic, a declarat joi ministrul italian de Externe Emma Bonino. Anterior, Franţa anunţase acelaşi lucru. Cele două ţări s-au alăturat unei liste mai lungi, din care fac parte Germania, Brazilia, Norvegia, India, Polonia, Austria, Finlanda, Olanda, Islanda şi Spania, care au spus că nu se leagă la cap cu cazul Snowden.
Piraţii l-ar susţine
O propunere susţinută de Partidul Piraţilor din Islanda, de a i se acorda cetăţenie fostului consultant american al NSA Edward Snowden, a fost lansată joi în Parlamentul islandez, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Propunerea a fost lansată de către deputatul Partidului Stânga Verde Ögmundur Jónasson, susţinut de către Helgi Hrafn Gunnarsson, membru al Partidului Piraţilor. Decizia ar putea fi luată la acest sfârşit de săptămână, înainte de încheierea sesiunii parlamentare. "Noi am vrut să facem asta mai devreme", a scris Helgi Hrafn Gunnarsson pe pagina sa de Facebook. "Dar cetăţenia este o problemă extrem de delicată atunci când este acordată de către Parlament şi nu prin intermediul proceselor legale obiţnuite", a adăugat membrul Partidului Piraţilor.
Ideea nu a primit o susţinere puternică în Parlament, dar a fost înaintată Comisiei pentru afaceri juridice.
Polonia a anunţat marţi că nu îi va acorda azil politic fostului consultant american. “"A sosit o cerere care nu respectă condiţiile formale ale unei cereri de azil. Şi chiar dacă le-ar fi respectat, nu i-aş fi dat o recomandare pozitivă”, a scris pe Twitter ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.
Guvernul spaniol nu ia în considerare cererea de azil politic transmisă de Snowden, întrucât aceasta nu este admisibilă din punct de vedere juridic, fostul consultant al serviciilor americane de informaţii neaflându-se pe teritoriul ţării iberice, a declarat marţi ministrul spaniol al afacerilor externe, José Manuel García-Margallo.
Într-o declaraţie pentru postul de ştiri Russia Today, preşedintele Boliviei, Evo Morales, a spus că Snowden nu a cerut azil politic în ţara sa. “Dacă ar fi existat o cerere, bineînţeles că am fi fost dispuşi să o discutăm”, a spus Morales, adăugând că Bolivia era pregătită să-l “ajute” pe Snowden.
Snowden a auzit, deci din aproape toate colţurile lumii zgomotul uşilor trântite în nas. În timp ce SUA doresc ca el să fie extrădat pentru a se confrunta cu un proces, restul lumii, probabil şi gazdele sale ruse, văd afacerea Snowden drept o poveste de care şi-ar dori să se descotorosească, comentează joi Philip Stephens în paginile Financial Times.
“Suntem sătui de secrete”
“Snowden a confirmat multe prejudecăţi cu privire la utilizarea şi abuzul puterii americane, însă realitatea este că suntem sătui de secrete”, scrie Stephens. “Nu cu mult timp în urmă, divulgarea activităţilor de supraveghere infame ale serviciilor de informaţii americane ar fi provocat un scandal internaţional. Azi, reacţia diplomatică creată seamănă cu efectul unei pietricele aruncate într-un lac. Este adevărat că mai multe Guverne europene s-au plâns de obiceiul americanilor de a-şi spiona aliaţii. Destul de previzibil, Franţa a condus campania, avertizând că dezvăluirile ar putea distruge negocierile comerciale transatlantice. Comisia Europeană a iniţiat un protest - deşi cineva ar putea suspecta că se simte încântată că Washingtonul o crede destul de importantă pentru a-i spiona faxul”, comentează, ironic, autorul.
“Toţi ştiau că SUA spionează”
“Pe de altă parte, niciun stat european nu-l va accepta pe Edward Snowden. Cei predispuşi la coşmaruri orwelliene se declară îngroziţi de dezvăluiri. Toţi ceilalţi ştiau deja că SUA spionează pe toată lumea. De ce ar alege atunci o luptă cu Washingtonul în privinţa unui turnător? Este adevărat, Bolivia pare furioasă, după ce avionul preşedintelui bolivian Evo Morales a fost forţat să facă o escală la Viena. Dar chiar şi Ecuadorul, care îl găzduieşte pe Julian Assange la ambasada sa din Londra, pare reticent să îi ureze bun venit lui Snowden”, crede Philip Stephens.
“Deşi nervoşi atunci când vine vorba de spionarea americanilor, europenii profită de şanse atunci când le surâd şi, cu siguranţă, se spionează reciproc. Francezii fură secretele comerciale ale germanilor, britanicii îşi monitorizează partenerii din Commonwealth, cum ar fi Africa de Sud şi India, iar israelienii spionează pe toată lumea. În ceea ce îi priveşte pe chinezi şi pe ruşi, deşi aceştia s-au bucurat de disconfortul americanilor, ei sunt departe de a fi novici atunci când vine vorba de spionajul cibernetic”, scrie autorul articolului, fără a avea prea mari semne de îndoială.
Nepăsători la propria intimitate
“Există însă şi alte motive pentru reacţia tăcută la cazul Snowden. Una dintre acestea este că, în timp, cetăţenii au devenit nepăsători cu privire la propria intimitate. Societăţile în care indivizii oferă, de bună-voie, mari cantităţi de informaţii personale, uneori intime, furnizorilor de internet, site-urilor de socializare sau companiilor sunt mai puţin interesate atunci când guvernele spionează. Există, de asemenea, suspiciuni cu privire la motivele celor care au făcut dezvăluiri despre programele de spionaj. Assange a dat mai degrabă impresia unui egomaniac decât a unei persoane aflate în căutarea dezinteresată a adevărului. De asemenea, preferinţa lui Edward Snowden de a căuta refugiu în statele autoritare nu vorbeşte despre un respect natural faţă de statul de drept”, este concluzia analizei.
