Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentanți din peste 100 de țări se reunesc astăzi și mâine la Marrakesh, în Maroc, pentru a participa la ceremonia de semnare a Pactului Global al Națiunilor Unite pentru Migrație. Conduse de SUA, câteva state boicotează însă tratatul internațional care își propune intensificarea cooperării pentru soluționarea problemelor provocate de numărul tot mai mare de migranți și azilanți politici. Criticii susțin că pactul e un atac la adresa suveranității lor naționale.
Încă de la sfârșitul săptămânii trecute, administrația Trump și-a intensificat retorica împotriva acordului ce urmează să fie semnat astăzi sub egida ONU, avertizând că este vorba despre un document „pro-migrație” care subminează suveranitățile naționale și încearcă să creeze o nouă legislație internațională. Misiunea SUA la ONU a dat publicității o „declarație națională” caustică, de trei pagini, care susține că pactul încearcă să „globalizeze gestionarea migrației, pe spinarea suveranității statelor”. Declarația americană mai precizează că acest acord „adoptă o poziție pro-migrație care nu recunoaște că migrația legală bine gestionată trebuie să înceapă și să se sfârșească printr-un control național eficient asupra granițelor”. Proiectul Pactului Global pentru Migrație a fost lansat după ce toate cele 193 de state membre ale ONU, inclusiv SUA conduse la vremea respectivă de președintele Barack Obama, au adoptat o declarație comună, în 2016, în care se preciza că nicio țară nu poate gestiona migrația internațională pe cont propriu. Ele au decis să elaboreze împreună un pact. Un an mai târziu, însă, sub președinția lui Donald Trump, SUA s-au retras din negocierile pentru acordul global, susținând că numeroase clauze ale proiectului de document „vin în contradicție cu politicile americane în domeniul migranților și refugiaților”. În iulie, anul acesta, toate țările membre ale ONU, cu excepția SUA și a Ungariei, au convenit în mod unanim asupra unui document de 34 de pagini, primul care abordează migrația ca pe o problemă globală. Textul prevede 23 de obiective pentru a permite migrația legală și pentru a gestiona mai bine fluxul de oameni ce se mișcă în întreaga lume, în condițiile în care numărul lor a crescut anul trecut la 258 de milioane, adică la 3,4 la sută din populația planetei, iar transferurile financiare ale acestora reprezintă 9% din PIB-ul mondial, adică în jur de 450 de miliarde de dolari. În ultimele luni, însă, țări precum Austria, Italia, Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Elveția, Bulgaria, Israel și Australia și-au retras la rândul lor sprijinul față de acest pact, care nu are un caracter obligatoriu, și au decis să nu-și trimită reprezentanții la ceremonia de semnare din Marrakesh. Detractorii acordului susțin că, pe lângă atingerea adusă suveranității naționale, acesta încurajează un flux necontrolat de migranți.
„Dinamită” în campanie
Atât în Franţa, cât şi în Germania, Olanda sau Belgia, extrema dreaptă şi-a construit campania pentru alegerile europene din mai 2019 pe lupta contra migraţiei, mobilizându-și electoratul împotriva pactului global. În Belgia, dorința premierului de a participa la ceremonia din Maroc a provocat o criză guvernamentală.
„Asistăm din partea anumitor sectoare politice la manipularea și distorsionarea obiectivelor Pactului”.
Antonio Vitorino, directorul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie
