UE îi trântește dictatorului Erdogan ușa în nas

UE ar trebui să suspende în mod oficial negocierile de aderare la blocul comunitar cu Turcia, dacă guvernul de la Ankara adoptă modificările constituționale prevăzute de referendumul de săptămâna trecută, a afirmat, ieri, un europarlamentar care joacă un rol esențial în tratativele cu regimul condus de președintele Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urmă declarase că nu va aștepta la nesfârșit la ușa Europei.

Dacă președintele Erdogan pune în aplicare schimbările constituționale care-i conferă puteri suplimentare, Turcia „închide ușa” aderării sale la blocul comunitar, a avertizat Kati Piri, europarlamentar olandez de centru-stânga și raportor al UE în relațiile cu Ankara, scrie agenția Reuters. Piri a precizat, însă, că orice suspendare ar trebui impusă numai dacă și când „constituția autoritară” intră în vigoare, ceea ce s-ar putea întâmpla după ce Turcia organizează următoarele alegeri, care ar trebui să aibă loc la sfârșitul anului 2019, precizează aceeași sursă. Raportorul european este însă de părere că liderul turc ar putea activa rapid prevederile privind sporirea puterilor prezidențiale, deși a declarat că aceste modificări nu se află deocamdată pe agenda sa de lucru. Pe de altă parte, europarlamentarul consideră că procesul de aderare trebuie suspendat și nu încheiat cu totul. „Nu vrem să distrugem perspectiva aderării pentru poporul turc (…) Turcia ar trebui să rămână un stat candidat, dar noi negociem cu guvernul. Și, în ultimii doi ani, a devenit foarte clar că acest guvern nu vrea să îndeplinească criteriile de aderare”, a spus Piri. Raportorul a adăugat că așteaptă ca, vinerea aceasta, șefii diplomațiilor din statele membre ale blocului comunitar să ceară executivului UE o evaluare oficială a stadiului în care se află Turcia în privința îndeplinirii criteriilor de aderare. Pe baza acestei evaluări, liderii UE ar putea lua anumite decizii la următoarea lor reuniune, din luna iunie. Un efect imediat al suspendării procesului de aderare ar fi înghețarea plăților anuale, în valoare de 600 de milioane de euro, sub forma fondurilor de preaderare acordate Turciei.

APCE reia monitorizarea politică

Marți, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a decis redeschiderea procedurii de monitorizare politică a Turciei, până când „profundele preocupări” legate de respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept „vor fi tratate în mod satisfăcător”, a anunțat agenția Xinhua. Relațiile dintre UE și Ankara s-au deteriorat continuu, după lovitura de stat eșuată din Turcia, de anul trecut, care a declanșat un val de opresiune din partea lui Erdogan. De altfel, Austria cere de multă vreme încetarea totală a negocierilor de aderare cu Turcia, însă alți lideri europeni consideră că Ankara joacă un rol important în limitarea fluxului de refugiați, din Orientul Mijlociu spre Europa. 

Turcii arestează și polițiștii

Autoritățile turce au reținut, în cursul nopții de marți spre miercuri, peste 1.000 de persoane suspectate de legături cu clericul Fethullah Gulen, într-una dintre cele mai ample operațiuni din ultimele luni împotriva rețelei pe care regimul o acuză de tentativa de lovitură de stat din luna iulie, transmite Reuters. Potrivit ministrului turc de Interne, arestările i-au vizat pe membrii rețelei Gulen „infiltrați în rândurile forțelor de poliție”, denumiți „imami secreți”. După lovitura de stat eșuată, de anul trecut, autoritățile au arestat 40.000 de persoane și au înlăturat sau au suspendat din funcție alte 120.000, acuzate de legături cu mișcarea lui Fethullah Gulen.