Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Cred că cineva de la Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ)” tocmai s-a întors din Jamaica. Aveţi idee, porcăriile astea apar şi pe print sau vreun blogger a scăpat de sub supravegherea şefului de departament? Oricum, trist că s-a abandonat aşa uşor deontologia profesională”, comenta, luni seara, pe Facebook, un coleg de breaslă. N-a fost nevoie de verificare, gândul a mers direct la Karl-Peter Schwarz, un mai vechi “client” de-ai noştri, abonat la osanale delirante la adresa lui Traian Băsescu în perioada referendumului.
Românii şi nazismul
De data asta, Karl-Peter Schwarz se întrece pe sine, comparând, pentru cotidianul FAZ alegerile parlamentare de duminică din România cu scrutinul “scandalos” din Germania, de la 5 martie 1933, când NSDAP-ul lui Adolf Hitler a obţinut 43,9%, şi cu alegerile din Cehoslovacia de la 26 mai 1946, câştigate de comunişti, apreciind că votul românilor poate fi înţeles, dar nu scuzat! Nici mai mult, nici mai puţin, autorul opinează că “poporul s-a pronunţat, România are un nou Parlament. Dar este mult mai rău decât înainte. Valorile pe care UE le promovează nu sunt valabile în ţara care a devenit membră a Uniunii Europene în 2007”.
Verdictul vine aproape de la sine: “după Grecia, România este acum a două problemă acută a UE şi a NATO în Balcani”. Un fel de Apocalipsă geopolitică, căci domnul Schwarz crede că “schimbarea din România este nu numai un simptom al erodării statului de drept. Ea are urmări geopolitice, care se văd mult mai clar de la Washington decât din politicul Bruxelles cu deficienţe de vedere”. ”Victoria USL, în care domină grupări proruse, antieuropene şi antioccidentale, prezintă un risc ridicat într-o regiune expusă la influenţa în creştere a Moscovei”, avertizează autorul, cu un elan pe care parcă nici în vară nu-l avea, când scria la foc automat pentru mai multe publicaţii în acelaşi timp (presupunem că nu în aceeaşi sumă de bani) despre cum pârjoleşte USL totul în cale.
Verdict:crimă
Românii vor fi loviţi în moalele capului de propria alegere, şi nimeni nu le va veni în ajutor, zice Schwarz:”Poporul român a ales duminică şi va trebui să suporte consecinţele deciziei sale. Băsescu nu-l mai poate ajuta”.
Eludând detaliile înfrângerii usturătoare în alegeri a forţelor susţinătoare ale preşedintelui Traian Băsescu, Alianţa România Dreaptă, FAZ notează că dreapta a pierdut alegerile deoarece nu a făcut aproape nimic împotriva corupţiei şi a neregulilor din ograda proprie, în timp ce Guvernul a supus ţara ”unui tratament şoc fără precedent în Europa”, pentru a evita un colaps după modelul grec.
Campanie electorală “sălbatică”
Supărarea pe votul din România se face cunoscută şi la Die Zeit, tot în Germania, unde portretul făcut ţării noastre este unul sumbru. N-am remarcat însă vreo semnătură la articolul intitulat:”Jefuirea României continuă”, care anunţă că “acum este timpul pentru clica USL a lui Victor Ponta de a pune mâna pe pradă”. Pentru Die Zeit, "uneori, România pare o ţară care a căzut accidental în UE”. Publicaţia menţionează declaraţiile lui Ponta de după anunţarea rezultatelor alegerilor, considerate “ameninţări biblice”, afirmând că “USL nu va avea linişte până când Băsescu nu va fi dat afară din biroul său”. Analizând, pe scurt, campania electorală, Die Zeit o consideră una dintre cele mai “sălbatice” din perioada post-comunistă, menţionând refuzul lui Băsescu de a-l numi din nou premier pe Ponta. Die Zeit susţine că USL, alături de UDMR, intenţionează să obţină majoritatea de două-treimi pentru a putea modifica Constituţia, în sensul limitării prerogativelor prezidenţiale şi restrângerii semnificative a atribuţiilor Curţii Constituţionale. “Dar mai presus de toate, USL va dori ca Guvernul Ponta să limiteze puternic lupta împotriva corupţiei”, subliniază publicaţia citată.
Temeri
Cotidianul Frankfurter Rundschau face la rândul lui o mini-revistă a presei de limbă germană pe tema alegerilor noastre, subliniind că după victoria în alegeri a lui Ponta, mulţi comentatori se tem că lupta pentru putere între taberele politice se va înăspri şi mai rău. “Există temerea că învingătorii alegerilor vor încerca din nou destituirea preşedintelui, nepopular în pături largi ale populaţiei. În România, mulţi sunt de părere că se va ajunge la o reeditare a luptei în noroi din vara trecută”, scrie publicaţia elveţiană Neue Zürcher Zeitung.
Prerogative prezidenţiale
Interesante sunt comentariile din ziarul german Mittelbayerische Zeitung, care crede că puterea preşedintelui ar trebui îngrădită. “Aici nu este vorba despre ideologie, ambele tabere sunt, în esenţă, clici de putere, care au nevoie doar de reguli clare pentru încăierările lor. Puterea preşedintelui ar trebui, într-adevăr, îngrădită, pentru ca ţara să se liniştească. Pentru o înţelegere între majoritate şi opoziţie este nevoie de standarde comune, care însă lipsesc. Dacă prietenii preşedintelui Traian Băsescu ar rămâne în afara reformei ce urmează, nu ar fi o mare nenorocire. În 2014 se încheie mandatul preşedintelui obsedat de putere. Oricum, este de sperat că, pentru reforma Constituţiei cel puţin, Ponta este dependent de înţelegerea cu minorităţile naţionale”, crede sursa citată.
“Vot de respingere a lui Băsescu”
Potrivit Tageszeitung, votul de duminică a fost unul de respingere a lui Băsescu, de care au profitat în primul rând social-democraţii de la guvernare. “Cu toate acestea, liderul lor Victor Ponta nu ar trebui să se bucure prea devreme. Victoria sa covârşitoare înseamnă doar că, în lipsa alternativelor credibile, alegătorii au ales presupusul rău mai mic”, consideră Tageszeitung.
O observaţie de bun-simţ găsim în debutul articolului semnat de Adelheid Wolfl în cotidianul austriac Der Standard, potrivit căreia “alegerile din România arată acelaşi rezultat ca şi referendumul din vară privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Majoritatea românilor nu mai vor să îi vadă la putere pe el şi pe apropiaţii lui conservatori”. Adelheid Wolfl crede însă că motivul îl reprezintă doar politica de austeritate, care s-a aplicat pe seama celor mai săraci şi nu a fost suficient explicată. “Noua majoritate clară poate aduce acum stabilitatea politică de care ţara are nevoie urgent în primul rând din punct de vedere economic”, mai comentează cotidianul austriac.
“Departe de o uşurare”
Publicaţia germană Der Spiegel scrie că “scrutinul parlamentar de duminică este departe de uşurarea la care se aşteptau liderii UE”, adăugând că, cel mai probabil, lupta dintre premierul Victor Ponta, victorios în alegeri, şi preşedintele Traian Băsescu va continua. “Rezultatul ar putea determina escaladarea turului de forţă dur dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, chiar dacă România se luptă să-şi plătească datoriile şi să combată corupţia şi se confruntă cu proteste antiausteritate”, precizează publicaţia germană. “Mai mult, o continuare a ostilităţilor nu va face decât să antagonizeze şi mai mult o populaţie a României care şi-a exprimat frustrarea, în comentarii sau la urne, faţă de situaţia actuală de luptă politică”, mai scrie Der Spiegel.
Vot de blam
Din Spania, cotidianul El Pais, care s-a ocupat mult de România în vara acestui an, scrie că “mulţi dintre cei care au votat la scrutinul de duminică au văzut o nouă şansă de a-şi exprima respingerea faţă de preşedinte ori premier, însă a existat şi un vot de blam pentru măsurile de austeritate pe care le-a sprijinit Băsescu în 2010 şi care au presupus scăderea salariilor funcţionarilor cu 25% şi o creştere a TVA de la 19% la 24%. Deşi aceste măsuri au fost revocate treptat, au fost plătite scump de a doua forţă a ţării, Alianţa România Dreaptă (ARD), susţinută de Băsescu, şi care nu a obţinut decât 17% din voturi”. “Victoria covârşitoare a socialiştilor şi liberalilor (USL) nu a risipit încă îndoielile cu privire la cine va conduce viitorul Guvern. Acum este rândul preşedintelui, conservatorul Traian Băsescu, să facă o mişcare, întrucât are sarcina de a alege premierul din rândul forţelor politice cele mai votate”, mai notează sursa citată.
“Liderul socialist a lansat duminică un mesaj de linişte la Bruxelles, spunând că 'viitorul României este alături de familia europeană', după ce a fost mustrat sever de Comisie în vară, când, pentru a forţa suspendarea preşedintelui Băsescu, i-a destituit pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului şi pe Avocatul Poporului şi a încercat să discrediteze Curtea Constituţională. Iar de la Oslo, José Manuel Durao Barroso i-a făcut acum cu ochiul, şi a spus că 'Ponta a demonstrat că se angajează să corecteze chestiunile pe care le considerăm nepotrivite'”, scrie El Pais.
“Coabitarea nu se va ameliora”
Ziarul El Mundo notează că “totul arată că actuala coabitare dintre Ponta şi Băsescu nu se va ameliora, motiv pentru care experţii se tem ca instabilitatea să nu afecteze în curând ţara. Pe de altă parte, preşedintele a insinuat că nu este dispus să-l numească pe adversarul lui să formeze viitorul Guvern, ceea ce l-a determinat pe ministrul Culturii Puiu Haşotti să ameninţe, în declaraţii acordate postului de radio RFI, că dacă preşedintele refuză numirea lui Ponta ca şef al Guvernului, suspendarea lui Băsescu va interveni în 24 de ore”.
Şi ziarul Blic din Serbia, preluat de Rador, este de părere că "lupta pentru putere va continua" după alegeri şi că "dacă îl numeşte din nou pe Ponta în funcţia de premier, preşedintele deschide uşa propriei sale înlăturări de la putere". Iar "miza nu este viitorul politic al lui Băsescu", ci "orientarea proeuropeană a României", crede ziarul belgrădean.
“Premierul român, Victor Ponta, şi-a condus coaliţia de guvernământ la victorie în alegerile parlamentare de duminică, promiţând să formeze un nou Guvern până la sfârşitul anului şi să construiască o super-majoritate în Parlament”, notează agenţia americană Bloomberg. “Ponta, care a preluat mandatul în luna mai, a convins alegătorii să-l ajute să-şi asigure prima victorie electorală. El trebuie să-l convingă acum pe Băsescu, un rival care a supravieţuit efortului lui Ponta de a-l demite în iulie, să-l desemneze din nou pentru funcţia de top din Guvern, ascuţind o dispută între cei doi lideri”, potrivit Bloomberg.
Şi agenţia Associated Press notează că victoria clară a USL nu a spulberat neclarităţile legate de ce va urma mai departe, dacă rezultatul va aduce stabilitate şi va detensiona conflictul dintre preşedinte şi premier sau nu. “Mulţi români sunt sătui de lupta politică dintre Băsescu şi Ponta şi îşi doresc foarte tare să aibă parte de linişte politică după un an de confruntări”, scrie Associated Press. “Disputele politice îndelungate ar putea dăuna reputaţiei României drept o democraţie funcţională şi ar crea o atmosferă de instabilitate, care ar descuraja investiţiile străine atât de necesare”, notează AP.
“Disputele politice din România au şi o dimensiune europeană”
“Victoria electorală pentru Guvernul de centru-stânga al premierului în exerciţiu, Victor Ponta, este marcată de tensiuni cu preşedintele Traian Băsescu şi susţinătorii europeni ai acestuia”, scrie şi cotidianul britanic The Guardian. “Disputele politice din România au şi o dimensiune politică europeană”, consideră The Guardian. “În plină criză privind demiterea lui Băsescu, în vară, Comisia Europeană de la Bruxelles, Angela Merkel, cancelarul conservator al Germaniei, şi Viktor Orban, premierul nonconformist al Ungariei, au fost acuzaţi de susţinătorii lui Ponta de intervenţie grosolană în treburile interne ale României părând că-l sprijină pe Băsescu”, adaugă sursa citată.
Cotidianul The Independent face un scurt rezumat al luptei politice de la Bucureşti, dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu. Ziarul aminteşte de încercarea de suspendare a şefului statului şi se întreabă dacă nu cumva criza politică va fi prelungită de un posibil refuz al preşedintelui de a-l renumi în funcţie pe Victor Ponta. O opinie similară are şi BBC, care menţionează că rivalitatea politică dintre cei doi lideri ar putea sta la baza unei crize constituţionale, notează Rador. Jurnaliştii corporaţiei consideră însă că luptele politice sunt generate adesea de orgoliile principalilor actori, şi nu neapărat de viziunile politice diferite. Conflictul lor - mai scrie BBC - a făcut ca procesul de luare a unor decizii politice să fie uneori paralizat.
“Ceaţă”
“Astăzi România are foarte mare nevoie de stabilitate politică, fără de care ţara ar putea să nu primească următoarea tranşă de mai multe miliarde din partea UE pentru redresarea economiei, notează cotidianul rus Kommersant.
“România rămâne în ceaţă”, scrie, din Republica Moldova, Jurnal de Chişinău, menţionând că ţara aşteaptă să afle cum va răspunde preşedintele Traian Băsescu la înfrângerea din 9 decembrie.
“Îl va numi premier pe candidatul Uniunii Social-Liberale, Victor Ponta, şi astfel va pune capăt perioadei de instabilitate sau va desemna un alt candidat şi va arunca ţara într-o nouă rundă de 'război civil'. Aceasta este principala intrigă a alegerilor parlamentare, în condiţiile în care rezultatele erau previzibile, iar USL s-a constituit ca un bloc anti-Băsescu”, scrie Jurnal de Chişinău. În opinia editorialistului Nicolae Negru, rezultatele reflectă nu atât încrederea faţă de Victor Ponta şi Crin Antonescu, cât ura nepotolită faţă de actualul preşedinte, care i-a silit pe români să-şi strângă cureaua în momentul când începuseră să guste din plăcerea consumismului ce creează dependenţă.
Într-o manieră inedită, perspectivele alegerilor parlamentare din România sunt comentate de cotidianul Izvestia, citat de Mediafax, care evidenţiază încă din titlu că "În România au învins susţinătorii unei absorbţii ‚treptate’ a Republicii Moldova". După ce susţine că atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, există forţe unioniste, evocând proiectul lui Băsescu din 2005 ca România şi Republica Moldova să se unească în cadrul Uniunii Europene şi afirmaţiile recente ale lui Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL) din Republica Moldova despre ocupaţia rusească a Transnistriei şi "dorinţa Chişinăului de a se uni cu Bucureştiul", în prezent, după aceste alegeri, "graba nu mulţumeşte conducerea României", potrivit publicaţiei.
Presa ungară urmăreşte cu mare atenţie şi interes evenimentele politice din România. Magyar Nemzet prezintă mai multe articole cu titluri precum: “Până la urmă stânga din România nu are nevoie de UDMR” şi “Maghiarii - motiv de ceartă în interiorul USL”. Cotidianul ungar prezintă şi opinia vicepremierului Semjen Zsolt, care face apel la o unitate totală în rândul maghiarilor din Ardeal, dar şi opinia lui Zakonyi Botond, preşedintele Institutului de politică externă ungar, care consideră campania electorală din România ca fiind una primitivă.
Cotidianul Nepszabadsag descrie evenimentele din România cu următoarele titluri: ”Relaţia româno-maghiară va fi rece, însă în nici un caz una de război”, “Ponta are nevoie de maghiari pentru a fi mai uşor acceptat în Europa”, “Partidul lui Tokes a dezamăgit, însă a contabilizat”.
